Tichetele de masă, în format electronic
Camera Deputaţilor a adoptat, cu 252 voturi „pentru”, 3 „împotrivă” și 41 abţineri, propunerea legislativă privind introducerea tichetelor de masă în format electronic. Potrivit proiectului, tichetele de masă emise pe suport electronic nu permit efectuarea de operaţiuni de retragere în numerar, sunt folosite numai pentru cumpărarea produselor alimentare, fără tutun sau alcool.
Tichetele de masă în format electronic permit cumpărătorului să plătească exact valoarea din magazin, fără să fie obligat să cumpere și altceva. Spre exemplu, dacă valoarea tichetului de masă este de 10 lei, iar el cumpără de 7 lei, i se ofereau alte produse pentru a ajunge la valoarea de 10 lei. Acum, diferenţa de bani rămâne pe card.
Ultimii pe internet
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) după procentajul utilizatorilor de internet care cumpără online bunuri și servicii, cu numai 11% din total, în timp ce la nivel european media este mult mai ridicată, de 59%, potrivit datelor publicate de Eurostat. România, Bulgaria (cu 17% dintre utilizatorii de internet), Estonia și Italia (ambele 29%) ocupă ultimele locuri în rândul celor 28 de state membre UE.
Cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie (82%), Danemarca și Suedia (ambele 79%), Germania (77%), Luxemburg ( 73%) și Finlanda (72%).
De trei ori mai multe fraude
Numărul cazurilor de fraudă cu fonduri europene s-a triplat în 2012 faţă de 2010, iar mediul privat este cel care fraudează cel mai mult banii comunitari, potrivit unui studiu al Societăţii Academice Române. În ceea ce privește cazurile de fraudă stabilită și verificată, studiul SAR arată că există o creștere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de fraudă suspectată de la 20 la aproape 90 de milioane de euro.
În mod „surprinzător“, cele mai multe fraude au fost comise de companii private (60 de cazuri) și doar 30 de către autorităţile publice, deși percepţia este, în general, că fraudele sunt făcute de stat.
Studiul SAR a folosit date de la DLAF și DNA.
Șosele ca în Evul Mediu
Aproape 35.000 de kilometri de drumuri publice din România nu au nici măcar un strat de asfalt, fiind de pământ sau în cel mai bun caz pietruite. Inclusiv un „drum naţional“ din estul României – aflat adică în partea superioară a ierarhiei căilor de infrastructură -, de circa 40 de kilometri, este de pământ. Peste 40% din reţeaua de drumuri publice din România, cu o lungime totală de 84.185 de kilometri, este formată din drumuri pietruite sau de pământ, în timp ce jumătate din șoselele care au fost modernizate de-a lungul timpului au deja durata de serviciu depășită, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică, valabile la finalul anului 2012.
Circa 13% din drumurile publice din România, echivalentul a 11.275 de kilometri, sunt drumuri de pământ, potrivit datelor de la Statistică.
