Cât de bolnavi sunt ilfovenii?

• Cunoscută mai mult de către proprietarii de firme din cauza avizelor și, uneori, a amenzilor, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) are, de fapt, o influenţă mult mai mare decât cea simţită, în viaţa de zi cu a locuitorilor mici și mari a unei zone. Fiecare judeţ are DSP-ul lui și Ilfovul cu ai săi 364.000 locuitori nu face excepţie. 
• Condusă astăzi de medicul stomatolog Dănuţ Crăciun (foto), Direcţia de Sănătate Publică Ilfov este instituţia publică care, din 2010, supraveghează tot ceea ce are legătură cu sănătatea ilfovenilor. Pentru că ne apropiem repede de sfârșitul anului, i-am solicitat directorului DSP câteva informaţii referitoare la problemele sanitare pe care le-au avut ilfovenii în anul 2012.

Bolile aparatului ­circulator – pe primul loc

Hipertensiunea arterială, flebita, varicele, ateroscleroza etc., adică bolile aparatului circulator, sunt cele care afectează 9,9 cazuri din 100 de locuitori. Situaţia aces-tor boli, constatată în primul rând de către medicii de familie face ca mortalitatea cauzată de aceste boli să fie în Ilfov de 63%. 

Motiv suficient pentru ca DSP Ilfov să avertizeze populaţia judeţului prin diferite programe desfășurate pe 7 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii când, în orașul Bragadiru a fost instalat un cort unde s-au măsurat tensiunea arterială și glicemia persoanelor vârstnice. Apoi, pe 17 mai, în unităţile de învăţământ din Popești-Leordeni, Copăceni și Ciorogârla li s-a vorbit elevilor despre tensiunea arterială pentru ca, recent, pe 29 septembrie cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, să primească reco-mandări privind un stil de viaţă sănătos elevii din Petrăchioaia, Buftea, Ștefănești, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Brănești. 

Alte boli cronice în top? Diabetul zaharat, bolile digestive, bolile respiratorii și tumorile.

Hepatită în două ­localităţi ilfovene

Acum, în judeţul Ilfov, la Ștefăneștii de Jos și Buftea există două focare de hepatită acută tip A, una dintre bolile transmisibile cele mai grave.

Conform informaţiilor din Ștefăneștii de Jos unde există 16 cazuri, 2 cazuri sunt copii care nu aparţin niciunei colectivităţi, iar 3 sunt adulţi. Alte 3 cazuri sunt preșcolari (2 la grădiniţa din Ștefănești și unul la grădiniţa din satul Creţuleasca). Ceilalţi 8 (până la totalul de 16 cazuri) sunt elevi de la clasa a I-a la clasa a IV-a. Din cele 16 cazuri înregistrate, 12 au fost confirmate cu hepatită acută virală tip A de către Institutul de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balș”, iar 4 cazuri sunt suspecte. 

Cum s-a ajuns la această situaţie în Ștefăneștii de Jos?  Una dintre explicaţii ar fi că la începutul anului școlar 2012-2013 nu a fost efectuat triajul epidemiologic în nicio unitate de învăţământ din Ștefăneștii de Jos. 

Ce s-a întâmplat la Buf­tea? Sunt 5 cazuri: un copil de 2 ani, fără colectivitate; 1 preșcolar la Grădiniţa 3; un elev la clasa pregătitoare de la Școala Generală nr. 3; un elev la clasa a I-a de la Școala generală nr.4; un elev în clasa a XI-a de la Liceul „Dumitru Dumitrescu”.

Ce a făcut Direcţia de Sănătate Publică pentru a remedia această stare de fapt? „DSP a hotârât suspendarea cursurilor în toate cele 4 unităţi de învăţământ de pe raza comunei Ștefăneștii de Jos în ziua de 5 octombrie pentru dezinfecţie generală. De fapt, prin cabinetele medicale individuale au fost recoltate probe de sânge și co-piii depistaţi pozitivi au fost îndrumaţi către spitale, iar cei depistaţi negativ au fost vaccinaţi cu vaccin antihepatic A. Ulterior, în școli au fost distribuite substanţe dezin-fectante (Clorom și Incidin), li s-a explicat elevilor tot ceea ce trebuia să știe referitor la respectarea regulilor de igienă personală. Și nu în ultimul rând, toate cele 4 uni-tăţi de învăţământ au fost sancţionate cu avertisment pentru faptul că nu au efectuat triajul epidemiologic atunci când a început școala. Apoi, la Buftea s-a făcut, de asemenea, de­zinfecţie generală, pe 15 octombrie s-a făcut vaccinarea familiilor care au copii cu hepatita A și, din nou, educaţia copiilor privind regulile de igienă”, ne aduce la cunoștiinţă directorul DSP Ilfov.

Părinții refuză vaccinarea copiilor

Ar fi păcat să mai considerăm și în 2012 ca vorbă goală și mereu de lemn expresia „copiii-viitorul ţării”. Dar este, oare, așa pentru toţi părinţii?

„Nu este deloc plăcut atunci când aflăm de la colegii medici din teritoriu că au fost părinţi care nu au fost de acord cu vaccinarea bebelușilor lor. Și este vorba atât de părinţi din orașele judeţului Ilfov , cât și de părinţi din mediul rural. Să vă explic: există un calendar naţional de vaccinare și, medicii de familie aveau obligaţia să efectueze vaccinările în februarie 2012 pentru copiii născuţi în iulie 2010 și în august 2012 pentru copiii născuţi în luna iulie 2011. Am primit raportări cum că 17 copii (cuprinși în cele două sesiuni din februarie și august) nu au fost vaccinaţi pentru că părinţii nu au fost de acord. Nu putem cere părinţilor în cauză și o motivaţie a refu-zului lor de a-și imuniza copiii, însă, mă îndoiesc că mai vorbim de responsabilitate. Desigur, au fost situaţii când, de exemplu, vaccinul diftero-tetanic-pertussis-poliomelitic-hemophilus B s-a terminat și, astfel vaccinarea s-a realizat numai pentru 81,33 % dintre copii, însă, există celelalte vaccinuri contra TBC (tuberculoza), antihepatita B, rujeolic-rubeolic, poliomielitic. Să nu vrei ca puiul tău să fie ferit de aceste boli, e un pic straniu” povestește cu mâhnire, medicul Dănuţ Crăciun.

23% decese din cauza tumorilor maligne

Se știe că boala lui „Ucigă-l toaca” cum ar spune bunicile, face ravagii și judeţul Ilfov are, iată, cifre nu foarte plăcute.

Direcţia de Sănătate publică nu poate trata, practic, niciun pacient însă are datoria de a organiza instruirea medicilor și a populaţiei, astfel încât nimeni să nu mai poată spune: „N-am știut”.

Directorul DSP spune că în acest an 132 de medici de familie au participat la cursurile de formare pentru „Screeningul de cancer de col, cancer de sân și cancer co-lo-rectal” în cadrul proiectului POSDRU – Instruire și prevenţie pentru viaţă sănătoasă.

„Îmi imaginez că auzind de POSDRU multă lume privește mirată, însă nu contenesc să spun oamenilor atunci când, împreună cu colegii mei mergem în teritoriu că acest program de instruire a medicilor s-a desfășurat cu bani de la Uniunea Europeană. Screening-ul privind cancerul de col uterin – și am apreciat campania Jurnalului de Ilfov în acest sens – deci, screening-ul, adică depistarea bolii neaflată sub tratament, este foarte important pentru starea de sănătate a ilfovenilor. Noi ne bucurăm că s-a constituit o reţea de screening (de depistare) aferentă Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov și pentru includerea în această reţea, 78 de medici de familie, 5 cabinete de obstetrică-ginecologie. Șase laboratoare de analize medicale în domeniul citologiei cervicale au încheiat contracte. Nu în ultimul rând, trebuie să adaug că, începând cu luna octombrie, populaţia feminină eligibilă, cu vârste între 25 și 64 de ani din judeţul Ilfov va beneficia de testare gratuită Babeș-Papanicolau pentru depis-tarea precoce activă a cancerului de col uterin”, spune directorul DSP Ilfov.

În loc de concluzie…

Ca orice ziarist, aș fi fost prima care să critice o instituţie publică ce consumă banii contribuabilului luându-și doar lefurile. Însă, când directorul DSP Ilfov mi-a dat raportul tuturor activităţilor desfășurate în acest an (și nu e loc pe această pagină pentru tot), am început să pun altfel lucrurile „cap la cap”. Da, sunt bani puţini, da – există goluri uriașe în asigurarea sănătăţii, însă, lucrurile și mentalităţile au început să se schimbe. E chiar mare nevoie de un spirit de echipă – locuitori, medici, școală, proprietari de firme etc., pentru a asigura un nivel minim de sănătate publică.