Noul contract cadru a adus unele reglementări și în ceea ce privește tratarea copiilor cu tulburări de spectru autist. Conform normelor de aplicare, micuții vor avea acces la mai multe servicii medicale decontate, decât până acum.
Peste 450 de psihologi, psihiatri, medici și părinți s-au reunit, la începutul lunii aprilie, la cea de-a patra ediție a Conferinței Internaționale ABA, organizată de Asociația Help Autism. La deschiderea evenimentului, au luat cuvântul Ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu, deputatul PSD Gabriela Podașcă, secretarul de stat Mihaela Ungureanu, Ileana Botezat – Antonescu, directorul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog. Aceștia au prezentat, în premieră, modificările aduse contractului cadru pe servicii de sănătate, normele pe legea autismului. De asemenea, prof. univ. Doru-Vlad Popovici și reprezentanții instituției internaționale de acreditare a practicienilor ABA au vorbit despre formarea personalului implicat în recuperarea persoanelor cu autism.
”Este adevărat că, în noul contract cadru, apar elemente de noutate, cerute de asociații. Odată cu noul contract cadru, se vor acorda servicii de kinetoterapie de grup sau pe aparate și am crescut numărul de puncte acordate pentru servicii conexe.” Ministrul Sănătății a solicitat, în continuare, sprijinul asociațiilor implicate și a medicilor de familie pentru a face primul pas spre diagnostic: ”Anul trecut, una din marile discuții era decontarea screening-ului. Acum, contractul cadru prevede decontarea screening-ul, dar este adevărat că trebuie urmărită aplicarea lui în cabinete. Totul trebuie început cu screening-ul precoce, acum există cadrul formal și sper ca medicii de familie să-l pună în aplicare.”
Ramona Gheorghe, medic specialist psihiatrie pediatrică, a explicat traseul decontării serviciilor: ”Pentru ca un copil cu tulburare să fie diagnosticat, este nevoie ca cineva să se îngrijoreze – acesta poate fi părintele, medicul de familie sau medicul pediatru. Sunt bucuroasă că a fost elaborată testarea pe baza screening-ului, un instrument extrem de ușor de aplicat în cabinet, astfel încât părintele îngrijorat să fie orientat către medicul specialist. Elaborarea diagnosticului este o muncă de echipă, în care medicul psihiatru de copii încheie cercul și pune diagnosticul, dar din această echipă fac parte și psihologul clinician, care face psihodiagnosticul, și psihoterapeuții, care fac recuperarea.”
Gabriela Podașcă, deputat PSD, implicată în schimbarea statutului copiilor cu autism din România și-a exprimat dorința ca schimbările să nu se oprească aici. ”Astăzi avem un motiv de bucurie: normele metodologice ale legii autismului au fost finalizate. Mi-aș dori ca la anul să putem sărbători o nouă victorie. Să avem tot mai mulți copii care beneficiază de terapie, tot mai mulți copii recuperați. Trebuie să investim în prevenție și, în același timp, trebuie să ne gândim la soluții pentru adulții cu TSA. Împreună putem găsi cele mai bune variante pentru a-i ajuta. Și aici mă gândesc în special la centrele de terapie ocupațională sau la proiectele de economie socială”, a spus Gabriela Podașcă.
Micul autist necesită cel puțin 4 ore de terapie zilnică
”Un copil cu autism are nevoie de cel puțin 4 ore de terapie pe zi, prin urmare este foarte importantă pregătirea psihologilor. Este important să existe un master în ABA, singura metodă dovedită științific că are impact în recuperare”, a explicat Anca Dumitrescu, coordonatorul științific al conferinței și primul specialist român acreditat BACB (Behavior Analyst Certification Board).
România are 15 terapeuți acreditați BACB
La nivel mondial, sunt 2.000 de terapeuți ABA acreditați, cei mai mulți fiind în SUA. În România, sunt 15 specialiști acreditați BACB, conform directorului Departamentului de Dezvoltare Internațională, BACB, Neil Martin.
