Cum a reușit ­România să ­zdruncine ­încrederea” UE și NATO

După ani de eforturi de integrare a României în structurile NATO și UE, politicienii români reuşesc, în premieră, contraperformanţa de a pune România în cea mai di-ficilă situaţie în raport cu partenerii ei europeni şi euro-atlantici de la aderare şi până acum.

Reacţiile din ultima lună venite din partea oficialilor UE şi NATO faţă de România ilustrează că ne aflăm în faţa unei crize de credibilitate fără precedent. Aceasta îşi are cauzele în războiul politic intern apărut ca urmare a încercării de demitere a preşedintelui Băsescu şi a fost amplificată de declaraţiile total neprotocolare ale preşe-dintelui interimar Crin Antonescu şi ale premierului Victor Ponta faţă de partenerii externi. Doi politicieni care nu au avut o contribuţie pe parcursul aderării se “răzvră-tesc”, în unele momente iresponsabil, răspunzând criticilor care vin de la Washing­ton şi Bruxelles cu alte critici, care iau forma unor atacuri la persoană. Naţionalismul populist pe care îl îmbracă discursul public din ultima vreme al lui Crin Antonescu şi Victor Ponta gâdilă orgoliul unei părţi importante din populaţie, care-şi regăseşte astfel “mândria” în faţa marilor puteri, dar creează îngrijorare şi ridică semne de întrebare în cercurile politice occidentale, acolo unde un astfel de limbaj pare, în cel mai bun caz, bizar. Iată cam ce sunt în stare să scoată pe gură cei doi protagoniști ai circului politic iscat în urma suspendării președintelui Băsescu și a haosului post refe-rendum. În 13 august Crin Antonescu declara că “Angela Merkel dă declarații pe ce i-a spus Băsescu la telefon”, iar „Barroso, ditamai șe­ful CE, tratează România negli-jent și îi trimite d-lui Ponta scrisori din vacanță.” La rândul său Ponta afirmase pe 25 iulie despre comisarul pe Justiție că „Viviane Reding este în campanie pentru PDL. Această atitudine nu duce decât la zădărnicirea progreselor în materie de politică externă și aduce atingere imaginii României în plan internațional, imagine la care au trudit cel puțin două generații de politicieni în ultimii 20 de ani. Politicienii din zilele noastre nu ar trebui să uite că primii care au militat, imediat după Revoluție, ca țara noastră să devină membră a structurilor euroatlantice au fost Corneliu Coposu, Ion Rațiu și Regele Mihai.