Vară fierbinte în Câmpia Vlăsiei
La 18 km distanţă faţă de Bucureşti, comuna cu nume care pare a i se trage de la un învăţător sau de la un evlavios cântăreţ de biserică, Dascălu, este singura localitate a judeţului Ilfov condusă de o femeie, Doina Mănăilă. Şi nu de ieri, de azi, ci din 2000, ceea ce o transformă pe doamna primar într-una dintre persoanele cu cei mai mulţi ani în administraţia locală ilfoveană.
Se construieşte, se reabilitează, se supraveghează
Contrar aşteptărilor, în ziua Schimbării la Faţă, primarul Doina Mănăilă era la birou, ştiut fiind şi verificat că, în zile de sărbători religioase, cam bate vântul prin primării. Iar dintre multele comune pe care le-am străbătut în acea zi, doar la Dascălu, primarul nu era nici măcar în concediu. Chiar aşa, cum e cu concediul? „Nu am timp de concediu anul acesta şi nici stare. Avem Curtea de Conturi în control şi sunt cu muncitorii în comună, avem aproape gata noua sală de sport iar reabilitarea unui corp al şcolii este în curs. Sunt aici zi de zi şi verific pas cu pas tot ceea se se întâmplă pe şantier. Verific şi refuz orice placă de gresie care nu este pusă în mod profesionist, fiecare uşă care nu este conform promisiunilor”, spune Doina Mănăilă.
Proiectul în derulare în comuna Dascălu este unul cu fonduri europene şi face parte din Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul de intervenţie 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională”, proiect derulat prin Ministerul Dezvoltării. Aşa cum povesteşte Doina Mănăilă şi cum am verificat pe teren, sala de sport este 80% gata, va avea vestiare şi duşuri şi singurul regret al primarului este că nu a avut mai mult teren pentru a o face mai mare. Corpul de clădire al şcolii avea 100 de ani, nici mai mult, nici mai puţin, aşa că a intrat şi el în reabilitare în cadrul aceleiaşi măsuri europene.
Alte proiecte?
Apă, canalizare?
Sunt foarte departe de a fi realizate alte proiecte în comuna Dascălu, iar principala problemă este lipsa de finanţare. Mai exact, contribuţia pe care trebuie s-o depună orice primărie atunci când vrea să beneficieze de fonduri europene. La Dascălu există un proiect de canalizare aprobat de Administraţia Fondului de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, dar pentru ca lucrările să înceapă, primăria Dascălu trebuie să participe cu 25%. Şi acest procent înseamnă 21 de miliarde lei (vechi). Şi bugetul primăriei Dascălu este de 28 de miliarde. Desigur, veţi spune că există ADIA prin care multe localităţi ilfovene au introdus apă şi canalizare. Da, există şi Doina Mănăilă a înscris comuna în acest proiect derulat prin Consiliul Judeţean Ilfov, doar că…trebuie achitată o taxă de 500 de milioane lei. „Imposibil să plătesc, nu am de unde să fac rost de aceşti bani. Bugetul primăriei ajunge pentru iluminatul public, şcoală şi cele 2 grădiniţe. Avem o Hotărâre a Consiliului local, toată lumea a fost de acord şi ne-am oprit”, adaugă primarul comunei Dascălu.
Şi totuşi, apă şi canal, nu?
Doina Mănăilă spune că nu se încumetă să contracteze un împrumut pentru a face rost de cele 21 de miliarde necesare pentru 5 km de conducte şi staţie de epurare. „Eu personal am avut un împrumut şi am crezut că-mi pierd minţile până l-am plătit. În 12 ani de primărie nu am avut niciun leu arierate, şi vreau să nu am nici de aici înainte. Dar, ştiţi ceva? De când sunt primar, nimeni nu a venit să mă întrebe de ce nu au apă curentă. De canalizare m-au întrebat şi aceia erau bucureşteni. Oamenii au puţuri, copiii lor au investit şi sunt multe locuinţe cu tot confortul, dar multora nu le-ar ajunge banii să plătească facturile la apă şi canal. Sunt greutăţi la grădiniţă pentru că se plătesc 8 lei pe zi masa copiilor (iar primăria adaugă 2 lei), de unde să fie şi bani de alte facturi?”, explică primarul comunei Dascălu.
Ce caută Curtea de Conturi la Dascălu?
De fapt, controlul este în mai multe comune, însă la Dascălu au venit din cauza singurei firme de pe teritoriul comunei, societate din cauza căreia comuna a raportat sub 50% colectare. Ce spune Doina Mănăilă: „Avem de încasat 5 miliarde de la această societate, am încercat amiabil, prin reeşalonări şi nimic. Probabil voi face o executare, dar eu nu vroiam aceasta. M-am bucurat mult când au hotârât ca Dascălu să fie punctul lor de lucru, căci speram să fie câteva locuri de muncă în comună”.
18 km distanţă de la vuiet la o altă viaţă
Era aşa o linişte şi o pace în Dascălu încât chiar am întrebat de ce. Iar primarul ne-a povestit că din cei 3154 de locuitori, marea majoritate sunt pensionari. Cele câteva familii tinere lucrează în judeţ sau în Bucureşti, aşa că „acasă” sunt mai mult bunicii. Doar că 70% dintre bunicii dăscăleni au pensii de CAP, adică 350 lei pe lună. Banii, prea puţini, îi obligă pe mulţi să aprindă doar un bec şi să nu aibă frigider. Singurul lux pe care şi l-au permis a fost introducerea gazului şi astfel, bătrâneţile lor nu mai sunt însoţite de sunetul căruţului pentru butelii. Sunt 16 asistaţi sociali în comună şi câţiva rromi care nu creează niciun fel de problemă. Muncesc cu ziua, fac mic comerţ, dar nu au cerut niciun fel de ajutor de la primărie. Ce fac bunicii din Dascălu? Vreo 20 se duc cu animalele la păscut pe islazul comunei, iar alţii îi duc şi îi aduc la grădiniţă pe cei 200 de copii din Dascălu. Fiică a comunei, Doina Mănăilă este cea la care orice bunică din capul satului vine în baston s-o ajute cu ceva. Uşa primarului mereu deschisă este o stare de viaţă şi la Dascălu unde, chiar dacă locuinţele au fost modernizate şi preşurile au fost aruncate, mentalităţile sunt altele. Triunghiul „preot-primar-învăţător” – caracteristic vieţii în micile comunităţi – e desenat adânc în geometria vieţii de zi cu zi. O variantă veche a regionalizării actuale? Tot ce se poate.
