În cadrul celei mai recente reuniuni a Colegiului Prefectural Ilfov, Alexandru Popescu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Ilfov – București, unitate din subordinea Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea, a adus în atenția celor prezenți tema ”punerii în siguranță a lucrărilor hidrotehnice pe râul Dâmbovița, în aval de stația de tratare Arcuda – acumularea Lacul Morii”, discuția debutând cu un scurt istoric al amenajărilor.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 472
Astfel, în 1774 a fost construit ”Canalul Ipsilante”, prin care apele mari ale râului Dâmbovița erau derivate în zona localității Brezoaele spre râul Ciorogârla, în aval fiind lăsate numai debitele necesare Capitalei, iar în 1837 se realizează devierea apelor mari ale râului Ilfov în râul Colentina, printr-un canal îndiguit, amplasat la marginea pădurii Bolovani de lângă localitatea Conțești. În anul 1886 se realizează Nodul Hidrotehnic Brezoaele și derivația spre râul Ciorogârla, pentru 300 mc/s și se renunță la utilizarea albiei vechi a râului Dâmbovița. Pentru folosințele de apă ale Bucureștiului a fost prevăzută regularizarea Brezoaele – Arcuda și s-a definitivat derivația de ape mari Ilfov – Dâmbovița – Ciorogârla.
În prezent, în secţiunea Nodului Hidrotehnic Brezoaele, apele mari sunt derivate în râul Argeș prin derivația de ape mari Dâmbovița – Argeș, cu un debit maxim de cca. 450 mc/s și pe râul Ciorogârla cu debitul de cca. 300 mc/s. În aval de Nodul Hidrotehnic Brezoaele, pe râul Dâmbovița există un vechi stăvilar, actualmente aflat în administrarea S.C. Apa Nova București S.A, care reglează debitele râului Dâmbovița spre Staţia de tratare Arcuda. Apele mari provenite din restul bazinului hidrografic al râului Dâmboviţa, între secţiunile aval Nodul Hidrotehnic Brezoaele și Staţia de tratare Arcuda, sunt derivate din incinta staţiei de tratare Arcuda tot în râul Ciorogârla, prin canalul de derivaţie Dâmboviţa – Ciorogârla, cu o capacitate actuală de cca. 20 mc/s.
Reparații neefectuate, inundații, debit mic pentru Capitală
Până la acest moment, de-a lungul timpului, s-au menționat o serie de aspecte care au dat de lucru specialiștilor instituției. Astfel, albia râului Dâmbovița din secțiunea Stației de tratare Arcuda a fost afectată de distrugerea iazurilor de decantare la viitura din 1975, rămase nerefăcute până în prezent. Ca urmare a întreruperii cursului râului Dâmbovița în aval de secțiunea Stației de tratare Arcuda și până la Nodul Hidrotehnic Dragomirești, albia a suferit de-a lungul timpului modificări importante, provocate de inexistența unui debit salubru și a debitului de servitute aval de Arcuda până în acumularea Lacul Morii. Iar lipsa unor lucrări de reabilitare pe acest tronson a provocat în septembrie 2005 inundaţii, care au afectat terenurile localităţilor Joiţa, Zurbaua, Dragomirești Vale și Dragomirești Deal, Chiajna și zona Giulești Sârbi din sectorul 6 al Capitalei. De asemenea, lipsa debitului pe râul Dâmbovița între Arcuda și Lacul Morii face ca debitul tranzitat prin Capitală să fie mic, insuficient pentru a preveni fenomene nedorite în anotimpul cald.
Proiecte doar pe hârtie
După septembrie 2005, din păcate, autoritățile locale au autorizat umplerea zonei depresionare Giulești Sârbi, ceea ce face ca această zonă să nu mai poată fi luată în calcul în planurile de apărare împotriva inundațiilor, situație în care a fost comandat studiul „Reabilitarea lucrărilor hidrotehnice de apărare la inundații a municipiului București, situate pe sectorul aval acumulare Văcărești – acumulare Lacul Morii ținând cont de stadiul actual al acestora și de restricțiile generate de gradul de dezvoltare urbană în județele Ilfov, Dâmbovița și Giurgiu”, întocmit în 2009 de SC Aquaproiect. Documentul, avizat în CTE – ANAR, recomandă realizarea unei noi acumulări nepermanente amplasată în zona denumită ”Marele X” (amonte de Stația Arcuda, în zona interfluviilor râurilor Ilfov – Dâmbovița), cu o suprafață de cca. 770 ha și un volum de cca. 16.200.000 mc. Până la acest moment, este lesne de observat că această lucrare nu s-a realizat!
Prin urmare, pentru rezolvarea situației și preîntâmpinarea și/sau diminuarea efectelor unor eventuale situații critice, s-au programat și executat cu forțe proprii ale SGA Ilfov, utilizând mijloacele, utilajele, forța de muncă și resursele financiare proprii, a unor lucrări de refacere a albiei râului Dâmbovița între Stația de tratare Arcuda și confluența cu râul Bâldana (la Zurbaua) și decolmatarea râului între confluența cu râul Bâldana și Nodul Hidrotehnic Dragomirești (Centura București).
Deșeurile pun în pericol echipamentele hidrotehnice
Alexandru Popescu a dorit, la final, să atragă atenția asupra faptului că Administrația Națională ”Apele Române” are în administrare numai albiile minore ale râurilor și cuvetele lacurilor de acumulare amenajate pe aceste râuri și a punctat că resursa de apă a râurilor din administrarea ”Apele Române” și activitatea de exploatare a lucrărilor hidrotehnice nu sunt genereratoare de deșeuri! Cu toate acestea, deșeurile sunt din abundență în apropierea apelor, îngreunează activitatea celor din sistemul de gospodărire a lor și pun în pericol funcționarea echipamentelor. ”Deșeurile provin din «activitățile» riveranilor și din lipsa de reacție a autorităților locale care au competențe privind gospodărirea localităților urbane și rurale!”, a concluzionat specialistul.
