Prima zi de toamnă le aduce credincioșilor ortodocși mare sărbătoare. Anul nou bisericesc este celebrat de slujitorii lăcașelor de cult pe 1 septembrie, nu pe 1 ianuarie odată cu anul nou civil. O zi de o importanță deosebită, în care trebuie să-I mulțumim Bunului Dumnezeu pentru binefacerile primite în anul bisericesc trecut și să ne rugăm în tihnă ca și în acest nou an duhovnicesc, să reverse asupra noastră harul binecuvântărilor Sale.
Duminică ne bucurăm de o dublă sărbătoare. Praznicul Sfântului Cuvios Dionisie Exigul, cel care a propus numărarea anilor începând cu întruparea Mântuitorului Iisus Hristos și începutul anului bisericesc. De ce acordă Biserica Ortodoxă Română atât de multă importanță acestei zile? Deoarece, preoții și diaconii care slujesc Casei Domnului, cinstesc la data de 1 septembrie pomenirea zilei în care Mântuitorul Iisus Hristos a început propovăduirea în lume a Evangheliei celei noi, a Împărăției Cerurilor. Este ziua în care Hristos și-a început activitatea pe pământ. De această dată este legat și începutul Facerii Lumii de către Dumnezeu Tatăl, după cum ne mărturisesc prea sfinții părinți. A fost rânduit ca anul duhovnicesc să debuteze la 1 septembrie, în anul 325 la Niceea (Iznik, Turcia în zilele noastre) când a avut loc primul sinod ecumenic, convocat de Împăratul Constantin cel Mare.
Să ne lepădăm de omul vechi și să-l primim cu puritate pe cel duhovnicesc
Trecerea de la vechiul la noul an bisericesc trebuie să o petrecem mulțumindu-I Tatălui Ceresc pentru tot ceea ce ne-a dăruit și rugându-L să ne binecuvânteze și să reverse asupra noastră toate bunătățile Sale, și de acum înainte. În această mare zi, e bine să mergem la biserică și să citim acatistul intitulat „Slavă lui Dumnezeu pentru toate” închinat Sfintei Treimi. Dar nu înainte de a ne lepăda de omul vechi și de a ne pregăti să-l primim cu puritate pe cel duhovnicesc, fiul Duhului Sfânt.
“Tot astăzi se săvârșește slujba Tedeum la Anul Nou, slujba de mulțumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile sale. Câteva din cântările acestei slujbe: “Mulțumitori fiind noi nevrednicii robii tăi, pentru binefacerile Tale cele mari care s-au revărsat asupra noastră, slăvind Te lăudăm, Te binecuvântăm, mulțumim, cântăm și slăvim marea Ta milostivire și cu dragoste, ca niște robi, strigăm Ție: Binefăcătorule, Mântuitorul nostru, Slavă Ție.” Luna septembrie are o însemnătate aparte, deoarece este luna în care împăratul Constantin cel Mare a repurtat victoria împotriva lui Maxențiu, dușmanul Creștinismului. În urma acestei victorii câștigate cu ajutorul lui Dumnezeu, împăratul Constantin a proclamat în tot Imperiul Roman libertatea creștinilor de a se închina Unuia Dumnezeu Iisus Hristos. Timp de multe veacuri, anul civil al lumii creștine a urmat structura anului bisericesc, începând și el la 1 septembrie. Mai târziu însă, lucrul acesta s-a schimbat, începutul anului civil transferându-se la 1 ianuarie. Schimbarea a intervenit mai întâi în Occident, iar mai târziu, și în Rusia, sub Țarul Petru cel Mare.”
Rugăciunea de mulțumire și închinare
Mulțumim Ție, Dumnezeule al dragostei și al puterilor,
Că după Înălțarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor,
Ai trimis și pe Preasfântul Tău Duh peste aleșii Lui ucenici și apostoli,
Pentru ca prin puterea propovăduirii lor celei de Dumnezeu insuflate
Pe toată lumea s-o lumineze cu lumina cea curată a Evangheliei Tale.
Deci, Însuți, Iubitorule de oameni, Stăpâne, ascultă acum rugăciunea cea smerită a nevrednicilor fiilor Tăi,
Că așa precum ne-ai zidit pe noi numai pentru bunătatea Ta
Și ne-ai răscumpărat pe noi pentru îndurarea Ta,
Așa ne și mântuiește pe noi pentru îndurarea Ta,
Așa ne și mântuiește pe noi după milostivirea Ta cea neasemănată;
Fiindcă din faptele noastre nici urmă de pocăință nu avem,
Ci dreapta răsplătire și despărțire de prealuminată fața Ta ne așteaptă.
Că, dacă și pentru tot cuvântul în deșert,
Se va cere de la noi răspuns
În ziua judecății și a răsplătirii, pentru nenumăratele noastre fărădelegi,
Cu care am greșit înaintea Ta,
Apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în ziua aceea?
Pentru aceasta alergăm spre a Ta bunătate,
Care covârșește toată mintea și cuvântul, rugându-ne Ție:
Greșit-am, curățește-ne pe noi, Doamne;
Nelegiuit-am, iartă-ne, Stăpâne, mâniatu-Te-am,
Milostivește-Te, îndelung Răbdătorule.
Și păzește mai ales mintea, știința și inima noastră de răutățile lumii,
Izbăvește-ne pe noi și ne mântuiește de viforul cel mult învăluitor al patimilor
Și al căderilor în păcatele cele știute și neștiute,
Ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinței, al dragostei și al
nădejdii vieții veșnice.
Adu-Ți aminte, Doamne, de noi, întru mila Ta,
Dăruiește-ne nouă toate cererile cele spre mântuire,
Iar mai ales viața curată și fără de prihană,
Învrednicește-ne pe noi a Te iubi pe Tine,
Și a ne teme din toată inima noastră,
Și a face voia Ta cea sfântă,
Pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu
Și ale tuturor sfinților.
Că bun și iubitor de oameni Dumnezeul nostru ești,
Și Ție slavă și mulțumire și închinăciune înălțăm,
Împreună cu Cel fără de început al Tău Fiu
Și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh,
Acum și pururea
Și în vecii vecilor.
Amin!
