Oficial, lumea este în pandemie de COVID-19. Criza se adâncește pe zi ce trece și în țara noastră, numărul cazurilor confirmate fiind în creștere de la o zi la alta. În timp ce oamenii de știință caută să dezvolte un vaccin pentru a limita răspândirea virusului și un tratament pentru a vindeca boala complet, mulți consideră că singurul care ne poate ajuta în această situație este Bunul Dumnezeu. Și totuși, o mare parte dintre oameni se întreabă, acum, de ce îngăduie Dumnezeu să trecem prin așa ceva, să suferim boli asemenea coronavirusului care ne-ar putea pune viața în pericol?
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 493, ediția print
Ființa umană s-a alterat încă de când Adam a încălcat porunca ce i-a fost dată în Paradis. De atunci, fiecare om se naște cu înclinația spre păcat și suferă de multe boli. Suferințele fizice ne supun la chinuri mari, dar sunt răsplata gândurilor și faptelor noastre nelegiuite. Ele vin ca o pedeapsă peste noi, pentru păcatele înfăptuite. Dar reprezintă calea cea mai sigură spre mântuirea noastră. O cale strâmtă și greu de străbătut, dar care ne poartă pașii către lumină, pace, liniște, iubire și, mai presus de toate, către viața veșnică. Așadar, trebuie să ne acceptăm suferințele de toate felurile, să le răbdăm cu smerenie, oricât de grele ar fi ele și să trăim cu dragoste de Dumnezeu ca să ne purificăm, să ne curățim sufletele și să fim izbăviți de păcate. Doar așa vom ajunge, într-o bună zi, să trăim liniștiți, să ne bucurăm până și de lucrurile mărunte, să atingem idealul de a fi fericiți. Să luăm aminte de la Domnul nostru Iisus Hristos, care s-a jertfit pe Cruce. El a suferit în deplină ascultare, a acceptat suferința și moartea fizică, pentru mântuirea noastră.
Invocarea puterii Divine ne ajută
Acolo unde se oprește știința, salvarea bolnavului stă în mâinile Bunului Dumnezeu, îmi spunea, recent, un reputat medic. Nimic mai adevărat. Mărturie stau numeroasele cazuri grave de cancere și alte boli netratabile diagnosticate de specialiști de-a lungul timpului, cărora aceștia nu le mai dădeau nicio șansă și în care bolnavii s-au însănătoșit miraculos. Dar, pentru acești pacienți Biserica a avut întotdeauna asul din mânecă. Nu puțini sunt acei bolnavi care, odată ce au apelat la ajutorul preoților, au învățat să ajungă la comuniunea cu Dumnezeu. Credința dreaptă în cuvântul lui Hristos și iubirea pentru Divinitate le-au adus, apoi, vindecarea. Căci, “Domnul Hristos este și astăzi, același medic milos, ca și atunci când era pe pământ. În El e balsam de vindecare, pentru orice boală, și putere de vindecare pentru orice slăbiciune” – (Divina Vindecare, p. 225,226). Din cele mai vechi timpuri, rugăciunea rostită din adâncul inimii, este cel mai bun doctor. Să nu uităm că “suntem părtașii păcatului” și chiar dacă nu conștientizăm în permanență acest lucru, mai devreme sau mai târziu resimțim din plin tulburările fizice și zbuciumul sufletesc, ca efect al popriilor nelegiuiri.
Rugăciunile pot face minuni
Invocând puterea Divină, obținem vindecarea. Asta înseamnă că trebuie să ne rugăm mult și să o facem cu tot sufletul și, mai ales, cu speranța și încrederea că dorința ne este ascultată și nu rămâne fără răspuns. Când ne rugăm, trebuie să simțim înălțarea minții și a inimii către Dumnezeu, fără pic de îndoială. “Rugăciunea, pe lângă calm și echilibru, produce o integrare a activității mintale, un fel de reconfortare a personalității, uneori chiar nașterea eroismului. Echilibrul cauzat de rugăciune devine puternic ajutor terapeutic pentru omul bolnav. (…) Contactul cu Dumnezeu imprimă în sufletul omului pacea, care apoi radiază din el și se difuzează pretutindeni. Acolo unde rugăciunea este aplicată în mod afectiv, se obține vindecarea, datorită invocării puterii lui Dumnezeu sau a Sfinților Săi. S-au vindecat, aproape instantaneu, bolnavi de diverse afecțiuni ca: lupus al feței, cancer, infecții renale, tuberculoză pulmonară. Efectul se produce aproape totdeauna în același chip. La început este o mare durere, după aceea sentimentul de a fi vindecat, apoi, în câteva clipe, cel mult în câteva ore, simptomele bolii dispar, iar leziunile anatomice se repară”, după cum ne informează frumoasele și interesantele scrieri bisericești. Așadar, Dumnezeu îngăduie boala pentru a ne face mult mai luminoși și a deveni părtași la o slavă Cerească pe care noi nici nu ne-o putem închipui. COVID-19, boala care ne amenință acum, nu este altceva decât o chemare spre întărirea în credință și curățirea răului din noi. Dumnezeu nu ne lasă să trecem prin asta pentru că-I place să ne vadă suferind, ci ca să ne ridice din greutatea și durerea spre care singuri ne-am îndreptat prin pornirile cele rele. Inevitabil, durerea va fi urmată de multă aclamie, de liniște și bucurie. Această boală este un prilej să ne cunoaștem mai bine, să devenim mai buni și să realizăm că Dumnezeu face toate acestea din prea multă iubire pentru noi, ne aduce mai aproape de El, lucru care altfel ar fi imposibil. Poate ar fi cazul să învățăm chiar de la unul dintre medicii chinezi care tratează pacienți cu coronavirus și care, la rândul său, s-a infectat de la un bolnav și a ajuns să se zbată între viață și moarte, pe un pat de spital. După vindecare, medicul a mărturisit că principalul lucru care l-a ținut în viață pe când se afla la terapie intensivă, ajutat să respire cu aparatele de ventilație, a fost credința. Iată dovada că nimic nu-l poate doborî pe omul pe care Dumnezeu L-a ridicat!
