Lupta împotriva sărăciei
În România, conceptul de economie socială se află, încă, în fază incipientă. De aceea, Uniunea Europeană face eforturi pentru dezvoltarea acestui domeniu şi în ţara noastră, ca o soluţie de combatere a sărăciei şi de ajutorare a diferitelor categorii de persoane defavorizate. Ca urmare, se remarcă o implicare crescută în acest sens, la nivel european, prin sprijinirea financiară a unor proiecte de dezvoltare a unor structuri de economie socială.
Unul dintre aceste proiecte este şi cel care va fi implementat, în regiunea Bucureşti-Ilfov, de Asociaţia EDUTECO, în parteneriat cu Confederaţia Naţională a Persoanelor cu Dizabilităţi din Grecia. “E.S.P.R.I.T – Structuri ale Economiei Sociale de Promovare a Incluziunii pentru Toţi”, căci aşa se numeşte proiectul, va fi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POSD-DRU). El se va desfăşura pe o perioadă de un an, între octombrie 2014 şi octombrie 2015 şi va beneficia de o finanţare de 1,8 milioane de lei.
Cine? De ce? Cum? Unde?
Dar să vedem ce se ascunde în spatele acestei titulaturi complicate, aflată sub “zodia” noului limbaj de lemn, de sorginte, de data aceasta, europeană. Vă spun eu, numai lucruri bune. Aşadar, să descifrăm acest rebus, destul de încâlcit, la prima vedere. E simplu! Aşa cum spuneam, “vinovată” de naşterea proiectului este Asociaţia EDUTECO. Ce-şi propune asociaţia prin acest proiect? Ei bine, să ajute 45 de persoane vulnerabile, expuse situaţiilor de excludere şi marginalizare socială, care întâmpină dificultăţi semnificative în integrarea şi menţinerea pe piaţa muncii. Printre acestea, se vor regăsi şi 13 persoane cu dizabilităţi. Adică, acesta este grupul ţintă, în limbaj de specialitate. Cum se va îndeplini acest obiectiv? Prin crearea a 3 structuri de economie socială (una în mediul urban şi două în cel rural), în regiunea Bucureşti-Ilfov.
“În Ilfov se vor înfiinţa două structuri. Mai precis, două SRL-uri în care vor fi angajate persoane din grupurile vulnerabile, mai exact, persoane cu dizabilităţi, persoane provenite din familii monoparentale, sau cu mai mult de doi copii şi persoane care trăiesc din venitul minim garantat. Ambele societăţi vor activa în mediul rural. Una dintre ele va activa în domeniul IT care se ocupă de accesibilitatea online pentru persoanele cu dizabilităţi, adică aceştia vor fi ajutaţi să acceseze internetul, să printeze documente prin crearea unor site-uri adaptate nevoilor lor. Cea de-a doua va avea ca domeniu de activitate dezvoltarea resurselor umane. Se vor simula interviuri pentru ocuparea unui loc de muncă, beneficiarii vor învăţa cum să alcătuiască un CV, o scrisoare de intenţie, cum să accesezi mai uşor şi mai eficient un loc de muncă. Totodată, din rândurile acestor persoane vor fi recrutaţi şi cei care vor administra aceste structuri, adică, manageri, experţi în dezvoltarea domeniului IT, consultanţi de accesibilitate, de carieră, manager strategic, administratori de website şi manageri de vânzări. Pentru aceasta, vor fi organizate cursuri, în cadrul proiectului, pentru aceste specializări”, ne-a precizat Teodora Sarchiz, asistent proiect, la conferinţa de lansare a proiectului.
De ce cu grecii?
Deşi în Antichitate se spunea să te temi de greci, chiar şi atunci când îţi fac daruri (vezi Calul Toian), în cazul acesta dictonul nu este deloc valabil. De data aceasta, EDUTECO a ales colaborarea cu Confederaţia Naţională a Persoanelor cu Dizabilităţi din Grecia (CNPDG) tocmai datorită experienţei în domeniu a acestei organizaţii. La conferinţa despre care vă vorbeam, a fost prezent şi un reprezentant al CNPDG, Alexandros Mourouzis, consultant accesibilitate şi cercetător IT la Centrul de Cercetare şi tehnologie Hellas. El a făcut o prezentare a întreprinderilor sociale dezvoltate în Grecia de CNPDG, împărtăşindu-le celor prezenţi o parte din experienţa căpătată de această organizaţie în domeniul economiei sociale, în cei 25 de ani de la înfiinţare, precum şi ceea ce însemnă economia socială în zilele noastre. “Multă lume crede că acest concept de economie socială este foarte nou. De fapt, el a apărut încă din “zorii” capitalismului, când s-a constatat că economia capitalistă generează un număr mare de şomeri şi o distribuire inegală şi inechitabilă a veniturilor. Astfel, oamenii au căutat căi de a se organiza, pentru a rezolva această situaţie. Acestea sunt, aşadar, originile economiei sociale. Ea are ca efect un impact social, şi nu neapărat obţinerea de profit.
În Europa de azi, există abordări diferite, de la ţară la ţară, ale acestui domeniu. Nu există un model anume. Este denumit “al treilea sector”, deoarece funcţionează laolaltă cu celelalte două sectoare, cel public şi cel privat. El reprezintă 6,5% din totalul economiei europene”, a arătat Alexandros Mourouzis.
Persoanele cu dizabilităţi, vizate de acest proiect
Alexandros Mourouzis s-a arătat convins că în România există un potenţial foarte ridicat pentru dezvoltarea acestui domeniu, care se adresează, în special, categoriilor vulnerabile ale populaţiei şi, mai ales, persoanelor cu dizabilităţi, care au cea mai mare nevoie de sprijin. Mai ales că, în condiţii de criză economică, ajutorul pe care statul îl poate acorda acestor categorii sociale diminuează. “În general, noi îi tratăm pe cei cu dizabilităţi într-o manieră greşită. Societatea greşeşte atunci când marginalizează această categorie. De aceea, economia socială încearcă o nouă abordare a problemelor cu care se confruntă aceste persoane defavorizate. Vorbim astăzi de un nou model de tratament al celor cu dizabilităţi. Acesta se numeşte modelul social şi noi trebuie să înţelegem că şi persoanele cu dizabilităţi au drepturi, ca oricare altul dintre noi. Trebuie să respectăm aceste drepturi şi să le promovăm, aşa cum facem pentru noi. Aceasta înseamnă că, atunci când oferim un serviciu, sau un produs clienţilor, trebuie să avem grijă ca de acestea să poată beneficia şi cei cu dizabilităţi. Aceeaşi politică trebuie aplicată şi în cazul locurilor de muncă”, a concluzionat Alexandros Mourouzis.
Ce înseamnă economie socială
Conceptul de economie socială a apărut din necesitatea de a găsi soluţii noi pentru rezolvarea unor probleme sociale, economice sau de mediu ale comunităţilor, care sunt ignorate sau insuficient acoperite de sectorul public sau cel privat. Economia socială se dorește a fi un mijloc de reducere a sărăciei, de integrare economică și socială a anumitor categorii defavorizate de cetăţeni. Așadar, scopul principal al economiei sociale nu este obţinerea de profit, ci constă în îmbunătaţirea condiţiilor de viaţă și oferirea de noi oportunităţi pentru persoanele dezavantajate, sau facând parte din categorii vulnerabile.
Ca forme de organizare, economia socială presupune crearea de entităţi economice cum ar fi cooperative, asociaţii, societăţi mutuale, fundaţii, case de ajutor etc. Cu o pondere de 3,3% din totalul salariaţilor din România, în anul 2009, economia socială furniza 159.847 locuri de muncă adică 3,3% din totalul naţional.