În fruntea nou creatului Minister al Fondurilor Europene se află o echipă redutabilă, formată din ministrul Eugen Orlando Teodorovici, un veritabil expert în materie, și secretarul general al ministerului, Lilian Onescu, un mai vechi prieten al ilfovenilor, de pe vremea când ocupa postul de subprefect al judeţului și noul secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, Alin Mitrică, are o misiune crucială, atât în 2013, cât și în anii ce vor urma: să cheltuie cât mai mult din banii puși la dispoziţia Româ-niei de Uniunea Europeană.
Ministrul Teodorovici și-a stabilit o ţintă clară pentru primul an al mandatului său, pe care o repetă la fiecare apariţie publică: 6,5 miliarde euro vor fi cheltuiţi în 2013, din fondurile europene alocate României. Ţintă extrem de ambiţioasă, dacă ne raportăm la cvasieșecul absorbţiei de fonduri europene din 2007 până azi.
Alocarea către România va fi mai mare cu 18 la sută faţă de perioada 2007-2013, a spus președintele Băsescu. Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat că, de fapt, nu am câștigat nimic în plus, ci din contră, am pierdut.
Jurnalul de Ilfov: Care este realitatea, din punctul de vedere al ministrului Fondurilor Europene, dumneavoastră fiind tehnocratul, expertul dovedit al banilor euro-peni?
Eugen Teodorovici: Teoretic este un câștig, dar în termeni reali, România a pierdut bani, dacă ne referim atât la suma alocată, cât și la raportarea pe cap de locui-tor. Au fost două plafonări. Prima, referitoare la procentul de 2,5 la sută din PIB- cu această limitare, România ar fi avut o creștere de aproximativ 40 și ceva la sută. Dar au fost unele nemulţumiri la nivelul statelor membre. O a doua plafonare a fost de 10 la sută, pentru noi și Slovacia, faţă de cât am avut în perioada 2007-2013.
Evitarea condiționării alocării bugetului pentru perioada 2014-2020, de absorbţia de până acum, a fost păguboasă. Ar fi trebuit ca România să aibă următoarea pozi-ţie: “Dacă până în 2015 reușim o absorbţie de 80 la sută, ne mai daţi 5 miliarde. Dacă nu, nu!”. Nu aveam voie să plecăm de la ideea preconcepută că România oricum nu poate să absoarbă acele sume. La prefinanţare, s-a scăzut de la 7 la 4 la sută, ceea ce va crea un dezavantaj pentru buget, având la dispoziţie o sumă mai mică cu care pot fi începute proiectele. Dacă prefinanţarea ar fi fost de 7 la sută, evident că banii pentru pornirea unor lucrări ar fi fost mai mulţi, după care urma rambursarea. Așa, cu 4 la sută, ori ne limităm la această sumă pentru început, ori punem în plus de la buget, din împrumuturi sau din alte surse.
JdI: Însă rambursarea TVA, un alt punct pe care președintele Băsescu l-a afirmat ca fiind pozitiv, este un lucru bun pentru perioada 2014-2020…
E.T.: Dar care nu aduce bani în plus. Rambursarea TVA a existat și până acum, doar că noi nu am cerut acest lucru. Suma alocată rămâne aceeași, însă, dacă cerem rambursarea TVA, este clar că banii care vor merge spre proiecte vor fi mai puţini cu 24 la sută. Este o facilitate în cazul în care un stat are probleme de absorbţie, iar decizia de a cere sau nu rambursarea TVA aparţine acelui stat. Eu intenţionez ca în acest an să cer și rambursarea TVA. De exemplu, la un miliard pe transporturi, 240 milioane euro sunt TVA. Dar pe total, banii alocaţi sunt aceiași.
JdI: Se mai poate schimba ceva la votul din Parlamentul European?
E.T.: Probabil că nu, fiindcă ar fi o mare complicaţie. N-ar mai fi timp, calendarul nu permite reluarea negocierilor și procedurilor.
JdI: Ce veţi face cu aparatul birocratic “supraponderal” din sistem, care, nu odată, s-a dovedit că mai mult încurcă lucrurile decât ajută?
E.T.: În mod sigur, se va rezolva și această problemă, care este reală. Personalul va fi restructurat. Am adus două direcţii din Ministerul de Finanţe, cu care eu am colaborat în trecut, special pregătite pentru scopul nostru. Sunt oameni care au lucrat tot pe fonduri europene, pe programul de preaderare ISPA, și care acum se află pe închidere, făcându-se ultimele rapoarte. Ar fi fost păcat ca experienţa acestor oameni să se piardă. Noua structură a ministerului va avea o altă orientare, fiind gândi-tă ca una foarte apropiată de structurile de management a fondurilor și de proiecte. Vor fi nevoiţi să rezolve problemele apărute în timp real, în câteva zile, nu peste câteva luni. Ca ministru, eu îmi asum toată răspunderea deciziilor. Această atitudine de asumare a răspunderii doresc s-o imprim în administraţie, precum și toleranţa zero faţă de “situaţiile ciudate”. Până acum, cei din autorităţile de management evitau să se pronunţe când apăreau probleme, de teama auditorilor, de teama DNA sau mai știu eu cui…De acum, cei responsabili – bineînţeles, începând cu mine – trebuie să-și asume răspunderea de a lua decizii clare, rapide și oportune.
României i s-au aplicat corecţii financiare de sute de milioane de euro, pentru că în unele funcţii cheie s-au aflat persoane care nu aveau ce căuta acolo. Grosso mo-do, ţării noastre i s au aplicat corecţii financiare de aproximativ 700 milioane euro pe achiziţii publice, din 2009 până în 2011, deci acești bani trebuie puși din altă parte. Motivele au fost diverse: caiete de sarcini cu criterii restrictive, reduceri incorecte de termene pentru depunerea de oferte și altele. Pe achiziţii publice, tot ce s-a făcut înainte de octombrie 2011 a suferit corecţii financiare de 10 la sută, stabilindu-se că a fost o eroare sistemică. Au avut de suferit și proiecte care erau în regulă. Până în 2015, aceste achiziţii dubioase pot fi înlocuite cu cheltuieli “curate”, pentru a nu se pierde finanţarea europeană, dar o gaură totuși va rămâne. Tot de 700 milioane euro putem face alte proiecte, până în 2015, și nu vom pierde banii, dar ceea ce s-a cheltuit deja incorect nu mai poate fi recuperat.
JdI: Cum se vor împărţi banii alocaţi României?
E.T.: Anul acesta vom definitiva Acordul de parteneriat, între Comisie și statul român, prin care vor fi definite clar marile priorităţi de finanţare. Apoi, pe baza acestui acord, se fac Programele Operaţionale. Nu știm deocamdată încă câte vor fi acestea, urmează să stabilim câte axe vor fi etc. Trebuie ca cel mai târziu în martie anul viitor, totul să fie terminat în ceea ce privește partea de programare. Vrem să insistăm și asupra finanţării proiectelor din Sănătate, pe partea de reabilitare și infrastruc-tură, unde Comisia are încă niște reţineri. Se întâmplă să existe divergenţe de opinii între Comisie și un stat, în ceea ce privește prioritizarea programelor. Statul consi-deră că un anumit domeniu este pe locul întâi ca interes de finanţare, dar poate comisia îl vede doar pe locul trei sau patru. De aceea, este important ca noi să știm cum să prezentăm și să justificăm în faţa Comisiei interesul deosebit pentru un anumit domeniu, atunci când opiniile nu sunt la fel. Tendinţa este aceea de a fi acceptate programe și investiţii cu impact asupra Uniunii Europene. De exemplu, când s-a pus problema finanţării lucrărilor la Canalul Sulina, în perioada de preaderare forurile europene nu au fost de acord, socotind că nu este un proiect de interes european. În schimb, respectivul proiect reprezintă pentru România un proiect de mare interes. Sau un alt exemplu: deversarea apelor uzate și poluate dintr-un oraș de mărimea Bucureștiului, sau a Constanţei, care ajung în Marea Neagră, reprezintă un mare peri-col pentru Europa; un proiect care remediază o astfel de stare de fapt, va fi întotdeauna privit ca prioritar de către Comisie.
JdI: V-aţi făcut socoteala bine, chiar 6,5 miliarde euro absorbţie anul acesta?
E.T.: Unii colegi mi-au spus că dacă regula ”n+3” se va adopta, nu va mai fi așa o presiune mare pe noi anul acesta, și vom putea avea o absorbţie mai mică, doar de aproximativ 3,5 miliarde, de exemplu. Le-am răspuns că nici nu vreau să aud de așa ceva, ţinta noastră în 2013 rămâne 6,5 miliarde euro.
JdI: Traian Băsescu a spus “mă rog la Dumnezeu ca Ponta să cheltuie banii pe care eu i-am adus”.
E.T.: Dacă la finalul lui 2013 reușim să cheltuim cât ne-am propus, înseamnă că guvernul are o echipă profesionistă, iar ruga președintelui a fost ascultată.
„Faţă de propunerea Comisiei Europene de 1.003 miliarde euro, în varianta adoptată în 8 februarie (de 960 miliarde euro), România a pierdut cel mai mult, 21% din reducerea totală a bugetului UE fiind decontată de ţara noastră. Ungaria, Cehia, Slovenia sunt și ele ţări perdante pe fondurile structurale și de coeziune, ca urmare a condiţionalităţilor de acordare a fondurilor, dar cu pierderi mult mai mici. Polonia și-a minimizat și ea pierderea, echilibrându-și reducerea pe cei doi piloni – coeziune și agricultură. Majoritatea ţărilor au pierdut în valoare reală, deoarece rata inflaţiei la nivelul UE, în perioada 2007-2013, de 18,1%, este mai mare decât creșterile procen-tuale ale sumelor alocate în exercitiul financiar 2014-2020, comparativ cu precedentul exerciţiu financiar. Faţă de exerciţiul financiar precedent, Polonia a câștigat atât la fondurile structurale și de coeziune, cât și la fondurile pentru agricultură (plăţi directe și dezvoltare rurală). Polonia a știut să-și maximizeze pierderile faţă de propunerea Comisiei – este cu adevărat un câștigător”.
Analiză de Cristian Socol – Hotnews.
Bugetul UE, pentru perioada 2007-2013, a fost de 994 de miliarde. Bugetul 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima dată în istoria UE când bugetul scade. În aceste condiţii, faptul că România reușește o creștere de 18% este un lucru foarte bun, și este și cel mai important procentaj de creștere dintre toate cele 28 de state”, a precizat Traian Băsescu, după anunţarea rezultatului negocierilor.
Victor Ponta a replicat: “Sunt foarte dezamăgit de rezultatul final, pe care oricum îl prezentăm să pară mai bun, când de fapt este foarte rău, faţă de propunerea de 48 miliarde euro, făcută iniţial de Comisia Europeană și președintele Barroso. România a obţinut 39 miliarde euro, deci am pierdut 9 miliarde euro faţă de propunerea iniţială, și niciuna dintre cererile noastre speciale, referitoare la valoarea prefinanţărilor, care de la 7% a scăzut la 4%, la cofinanţarea la dezvoltarea rurală, care de la 85% a scăzut la 75%, și multe alte lucruri tehnice, de fapt nu am obţinut nimic. Practic, faţă de luna noiembrie, astăzi România nu a reușit să obţină un euro în plus și niciun avantaj. Cred că este o alocare nedreaptă pentru România, nu are rost să ne păcălim singuri”.
România va primi, în exerciţiul financiar viitor 2014-2020, 39,8 miliarde euro, astfel:
pentru Politica de Coeziune, România are alocate 21,825 miliarde euro, faţă de 19,841 miliarde euro în perioada 2007-2013.
pentru Politica Agricolă Comună (plăţi directe şi dezvoltare rurală) primim 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de bugetul anterior.
Blogul lui Victor Ponta, postare din 12 februarie: “Ce păcat că fondurile de coeziune pentru România nu au fost negociate de către prim ministrul Cehiei, Ungariei, Portugaliei, Slovaciei, Poloniei, Lituaniei sau Croaţiei! Vă atașez mai jos o situaţie simplă – câte miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune, raportat la numărul de locuitori, au obţinut ţările cu care trebuie să se compare România, în exerciţiul 2014-2020. Dacă vă uitaţi pe cifre, cred că toată discuţia din ultimele zile devine foarte clară”.
ȚARA LOCUITORI BUGET COEZIUNE (mld €) euro/locuitor
România 21,3 mil 21,4 1000
Cehia 10,4 mil 20,5 2000
Ungaria 9,9 mil 20,4 2000
Portugalia 10,5 mil 19,6 1900
Slovacia 5,3 mil 13,1 2200
Polonia 38,5 mil 72,7 1900
Lituania 3,0 mil 6,4 2200
Croația 4,3 mil 8 1900
Foto: Andrei Dumitru; Arhiva Consiliului European
