”Un popas al sufletului, la doi pași de Capitală”
Sărbătoarea anuală a primăverii a fost marcată, pe internet, prin simpozionul ”Folclor fără frontiere”
Pentru că ne aflăm în plină pandemie de Covid-19, nu ne mai putem bucura de prima bătaie pe umăr din acest an, spre a intra în noua primăvară mai curați și purificați. Singurul carnaval mascat din apropierea Capitalei, ”Festivalul cucilor” din Brănești, a fost obligat anul acesta să rămână în mediul online.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 540
Lucrurile s-au orânduit în ultimii ani, astfel încât ”Ziua Cucilor” a devenit o tradiție ale cărei ecouri au depășit granițele comunei sau cele ale județului Ilfov, spectaculoasa paradă din prima zi din Postul Paștelui atrăgând numeroși spectatori din București, din țară sau chiar din străinătate.
Ne-am obișnuit ca în fiecare an, în prima zi din Postul Paștelui, Casa Corpului Didactic Ilfov din Brănești să își primească invitații sosiți pentru Festivalului Cucilor din Brănești, eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local Brănești împreună cu Asociația Culturală Brănești, cu parteneri Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul Cultural Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov și unitățile de învățământ din Brănești, respectiv Grădinița ”Rița Gărgărița”, Școala Gimnazială nr. 1 Brănești, Liceul Teoretic ”Traian Lalescu”, Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru”, Liceul Tehnologic ”Cezar Nicolau”.
Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de Covid-19, festivalul nu a mai avut loc, dar organizatorii nu s-au lăsat înfrânți de boala nemiloasă care ne-a dat viața peste cap și au marcat anul acesta ”Sărbătoarea cucilor” printr-un simpozion online care a avut ca temă obiceiurile ilfovene cu măști.
Studiu de caz ”Ziua Cucilor”
Evenimentul ”Folclor fără frontiere” de Ziua Cucilor a însemnat anul acesta un schimb de experiență și exemple de bune practici privind modalitatea de integrare a tradițiilor cu măști în educarea elevilor de către unitățile de învățământ, de-a lungul timpului. Evenimentul a fost organizat de Casa Corpului didactic în parteneriat cu Asociația Culturală Brănești și CJ Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov.
”Se spune că dacă vei fi lovit de tinerii mascați în cuci, vei fi sănătos tot anul. O particularitate a Cucilor este gestica, țopăitul lor veșnic, ca păsările, și acel sunet asurzitor al clopotelor, care ne leagă pe mapamond de toate manifestările carnavalești de la începutul primăverii. Pentru că acum, în martie, când și sărbătoarea pascală stabilește totdeauna începutul unui nou sezon, avem nevoie de purificare, de alungare a răului din om și din comunitate, iar sunetul metalului, al clopotului, este cel capabil să alunge toate relele”, punctează Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.
În anii trecuți, oaspeții erau de regulă întâmpinați într-un cadru festiv, primeau diplome de participare și suveniruri, fiind un bun prilej pentru schimb de experiență pe tema tradiției Cucilor. Toate, ”sub bagheta” prof. Marius-OvidiuSebe, președintele Asociației Culturale Brănești, căruia îi revenea onoarea să declare deschisă Sărbătoarea Cucilor. Dacă la început această tradiție numită ”Ziua Cucilor” avea ”un circuit închis” și se adresa doar membrilor comunității, în ultimii ani, ca urmare a inițiativelor Asociației Culturale Brănești, a sprijinului Primăriei și Consiliului Local Brănești și mai ales prin implicarea unităților de învățământ, manifestarea tradițională s-a revigorat și s-a transformat într-un adevărat festival popular la care participă sute de tineri mascați în ”cuci”. Conform tradiției, în centrul satului se organiza și un târg al micilor meșteri populari. La festivalul tradițional ”Ziua Cucilor”, de la Brănești, alături de sutele de ”cuci” autohtoni veneau și numeroase ”rude”, atât din țară, cum ar fi regiunile Maramureș, Vrancea, Moldova, Transilvania, cât și din Bulgaria, Albania sau Grecia, precum și din localitatea Puhoi, Republica Moldova, localitate cu care Brăneștiul este înfrățit.
La întâlnirea online, de sâmbătă, 13 martie, moderată de prof. Marius Sebe, au participat numeroși specialiști pasionați și implicați de tot ceea ce înseamnă tradiția Festivalului Cucilor.
”Avem datoria de a duce tradiția mai departe”
Dan Dițoiu, prof. la Liceul Teoretic ”Traian Lalescu”, din Brănești, a avut la rândul său o intervenție în care a punctat că deși anul acesta defilarea nu are loc, vorbim despre ”o manifestare culturală în care ne-am simțit cu toții că suntem moștenitori ai tradiției și mai mult avem datoria de a duce mai departe acest simbol moștenit de ani”.
”Pentru mine cucii înseamnă o manifestare vie a modului în care răul este alungat și știm din totdeauna că țăranul român a fost cel care a legat natura cu divinitatea și cu ceea ce înseamnă pământul pe care l-a găsit sacru atunci când însămânțează, astfel încât sămânța să găsească locul fertil pentru a încolți și a da roade. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl transmitem generațiilor pentru a înțelege cine suntem, de unde venim, care ne este istoria”, a spus profesorul.
Adriana Enache, profesor învățământ primar la Școala primară nr. 1 Islaz, din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Brănești, a precizat că este continuată astfel tradiția, chiar dacă este pandemie. Se știe că prof. Adriana Enache este inițiatoarea unui frumos proiect cu CCD și Biblioteca CCD Ilfov, prin intermediul căruia elevii sunt familiarizați cu trecutul comunității și păstrarea tradițiilor.
”Am făcut un cuc mic, care vă salută”, a spus învățătoarea, mândrindu-se cu o fotografie de la ora de Abilități, de vineri, 12 martie, în cadrul căreia a fost sărbătorită Ziua Cucilor cu masca de protecție, pe sub masca de cuci.
Carmen Niță, educatoare la grădinița ”Rița Gărgărița”, a menționat că alături de colegele sale, an de an, este trăită, cu intensitate maximă, întreaga emoție a acestui festival.
”Îi pregătim pe cei mici nu doar pentru realizarea paradei, a costumelor, ci îi învățăm să confecționeze chipurile și să prețuiască valorile comunității locale. Suntem foarte mândre că noi punem bazele acestei educații a continuității tradițiilor și obiceiurilor locale”, a spus educatoarea.
Biblioteca CCD, reprezentată prin Horiana Petrescu, este din anul 2003 implicată în eveniment și îl susține cu devotament și ca sarcină de serviciu în care este angrenată toată echipa.
”Bibliotecile, împreună cu muzeele, slujesc datoriei sfinte de a păstra patrimoniul cultural, local, național. Cărțile din biblioteca noastră au ajutat acestei munci de perfecționare, asimilare a acestui obicei. Ziua Cucilor reprezintă un bun prilej de a reflecta asupra ideii de folclor fără frontiere”, a spus specialistul.
Fostă elevă a Liceului ”Traian Lalescu”, din Brănești, Cătălina Velicu a precizat că a fost educată cultural în cadrul școlii sale, deși nu domicilia în localitate.
”Am început prin a fi elev la Brănești și sunt mândră că am fost brănișteană cultural, nu neapărat cu locuința, am fost educată cultural în cadrul Liceului «Traian Lalescu». Am început prin a lua parte activ la cete îmbrăcată în costum cultural, iar ajunsă la facultatea de litere, având materii ce țin de antropologie, de etnologie, am început să cercetez”, a spus Cătălina Velicu. Rezultatul muncii sale s-a materializat în articole de specialitate pe tema Cucilor, o lucrare de acest gen fiind prezentată și la simpozion.
”Festivalul Cucilor antrenează la participare pe fiecare om dornic de a ieși din durata temporală obișnuită și a se reintegra în timpul mitic actualizat de această sărbătoare pentru că în fiecare zi de festival al Cucilor facem cumva legătura cu anii trecuți”, a spus ea.
Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm faptul că prof. Marius Sebe, care este sufletul acestui festival, a făcut, ca de fiecare dată, o scurtă prezentare a istoricului festivalului, modul în care acesta a renăscut după 1990 și s-a dezvoltat implicând noi valențe ale tradiției. ”Ne-am zis să abordăm la această ediție, modalități de integrare a tradiției Cucilor în educația elevilor, un schimb de experiență și exemple de bună practică, dar și aspecte privind contribuția partenerilor locali, județeni, care cu toții și-au dat mâna și a ieșit, spun eu, un proiect de salvare interesant, care a făcut ca această tradiție să reziste mai mult ca în alte localități” a spus prof. Sebe. Acesta a evidențiat momente cheie din istoria festivalului, precum anul 2009, când la Școala nr. 1 din Brănești elevii au realizat pentru prima dată în mod organizat măști și costumații și apoi anul 2013, când s-a reușit un parteneriat pentru salvarea tradiției încheiat între Primărie și toate unitățile de învățământ din localitate. Într-un demers de a salva tradiția cu ajutorul elevilor, printr-un demers de educație pentru tradiție.
”Avem marea datorie să prezentăm și să ținem la cele două aspecte ale măștilor de Cuc și costumație, reguli, regulamente, scrise sau nescrise, ale obiceiurilor. Ne dorim ca această tradiție să ajungă departe, dar să nu se facă rabat de la regulile sale foarte stricte, pentru că ne pierdem personalitatea și se pierde tradiția și nu ne vom mai individualiza față de alte tradiții”, a punctat Marius Sebe.
Prof. Doina Ișfănoni a evidențiat în încheierea simpozionului online meritul tuturor celor implicați pentru că ”nu trece niciodată Lăsatul Secului fără să știm că la Brănești se fac Cucii”.
”Ne-am strâns într-o adevărată dezbatere a acestui fenomen care este atât de vital în Brănești. Principalul lucru pe care l-ați făcut prin această deschidere, continuitate și perseverență înseamnă de fapt modul în care, conștienți fiind de valoarea acestui element, ați acționat la ceea ce numesc eu pedala memoriei”, a spus specialistul. Etnologul Doina Ișfănoni a punctat în încheiere: ”Acest tip de cadență a timpului, care are încă un reper, este importantă pentru omul de azi. Aceste popasuri ale timpului sunt vitale pentru omul care, astăzi, în goana sa, uită că în calendar trebuie să dăm un răgaz sufletului. Sunteți pentru omul modern un popas al sufletului, pentru că îl învățați să nuanțeze percepția temporală a calendarului și atunci își dă seama că, foarte aproape de el, în apropiere de marea metropolă a Bucureștiului, bulversată de atâtea probleme, există un moment de răgaz al sufletului și atunci se poate bucura conexând concomitent ce înseamnă și el în acest univers. A fost o experiență și o mare provocare pentru că mă simt membru al acestei familii brăniștene și mă bucur de ceea ce faceți”.
Un prag al timpului, al trecerii din iarnă în primăvară
George Grigore, din partea CCJCPCT Ilfov, a menționat că Ziua Cucilor surprinde de la an la an prin modalitatea sa de a aduce la viață o tradiție atât de veche. ”Am fost și eu contrariat de acest motiv al cucului, pasărea nepasăre care nu își face cuib și nu își crește puii și de atenția pe care i-au acordat-o totuși strămoșii noștri la momentul apariției sale, când vine din migrațiune și cu cântecul său, iată, ne semnalizează un prag al timpului, al trecerii din iarnă în primăvară, al revenirii la viață a întregii naturi. În fiecare an, venim mai curioși către acest unic carnaval mascat din apropierea Capitalei, care poate ar trebui făcut mai cunoscut”, a spus specialistul.
De la Școala nr. 1 din Brănești, prof. Felicia Roman a spus că de fiecare dată este bucuroasă să participe la manifestare, iar anul acesta ”a îndrăznit” să ia ca temă la lucrarea de gradul 1 Sărbătoarea Cucilor, ca studiu de caz.
Roxana Popescu, profesor la Liceul ”Ioan Petruș”, din Otopeni, are o legătură directă cu obiceiul din Brănești, deși nu este din localitate, deoarece a ajuns cu masca de Cuc la Olimpiada de tradiții și meșteșuguri de la Sibiu.
”Am un cerc artistic la liceul din Otopeni unde încerc să păstrez vie tradiția locală de cusături, împletituri și masca de Cuc”, a spus prof. Roxana Popescu.
Alina Ene, de la Asociația Culturală Brănești și prof. la Școala nr. 1 Pantelimon, colaborează de câțiva ani pe această temă, chiar dacă nu face parte din echipa de organizatori a festivalului, fiind și coordonatorul colecției muzeale ”Zestrea Cucilor”. Profesorul a menționat că la orele de educație socială, la clasa a șasea, pe tema tradițiilor și a obiceiurilor a discutat cu copiii descoperind cu uimire faptul că în orașul Pantelimon cei mici știu despre Cuci și mascați de la bunicii lor, deși nu au văzut niciun eveniment.
Daniela Fulga, muzeograf la Muzeul ”Dunărea de Jos” din Călărași, a revenit anul acesta online, după ce anul trecut a participat, pentru prima dată la festival, după care a realizat un scurt film ca mărturie a impactului pe care manifestarea a avut-o asupra sa.
”Nu știam de existența acestui festival, dar și în județul Călărași acest obicei se practică, nu la fel de intens, însă. Ne-am bucura ca la o ediție viitoare a Cucilor din Brănești să participe și una dintre cetele din județul Călărași”, a spus Daniela Fulga.
