Aceasta este întrebarea! La care s-a găsit în măsură să răspundă deputatul USL Remus Cernea. Da, acel Remus Cernea. De bună seamă, domnia sa consideră că toate problemele României fuseseră rezolvate cu succes și mai rămăsese una. Pidosnică, dar vitală, în același timp. Căsătoria între persoanele de același sex. Prin urmare, a propus să intrăm și noi în rândul lumii bune și a înaintat o inițiativă parlamentară pentru legiferarea acestor uniuni. Această „cestiune” a devenit, mai nou, dovada supremă a democrației și a lipsei de discriminare. Este de bon-ton și politically correct să legiferezi aceste uniuni care pângăresc natura sacră și divină a instituției căsătoriei. Deja 14 țări se pot mândri cu acestă măreață realizare. Felicitări, dar să fie la ei!

M-ați putea considera încuiat și homofob. Ei bine, eu nu mă consider astfel. Dar cred că fac parte dintr-o majoritate covârșitoare în România, care nu condamnă minoritățile sexuale, dar nu poate accepta exhibiționismul și „agresiunea socială” a reprezentanților acestor minorități. Românii nu privesc cu sârbă această categorie socială, ci iau în bășcălie apucăturilor dumnealor. Totul se termină, însă, atunci când sunt agresați psihic și moral de manifestările ostentative ale acestora, de gesturile libidinoase și, uneori, chiar obscene din timpul marșurilor gay. Este greu să convingi un popor educat în credința ortodoxă că a accepta o asemenea propunere este pe placul lui Dumnezeu. Care, să nu uităm, i-a pedepsit pe desfrânații din Sodoma și Gomora tocmai pentru astfel de apucături. Mai mult, taina sfântă a cununiei se înfăptuiește în biserică. Ce să caute „băieții” și „fetițele” acolo? Ptiu, drace! Prin urmare, consider propunerea cel puțin indecentă și nenecesară.

Avem și exemplul surorii noastre, Franța. Aprobarea de către Parlamentul francez a acestor căsătorii a iscat un val de proteste și violențe fără precedent. Ai putea spune că francezii sunt mai deschiși unor astfel de propuneri. Iată că realitatea a dovedit contrariul. Și vii de te întrebi, în consecință, unde este democrația, când aleșii tăi votează împotriva unei majorități de opinie?

Reacțiile politicienilor români au fost destul de prudente în fața propuneri lui Cernea. Mai vehement a fost Puiu Hșotti, care a spus despre homosexuali că „sunt bolnavi” și că relația lor „nu este naturală”. A fost înfierat cu mânie proletară și trimis la CNCD. Consiliul a fost blând cu împricinatul, l-a urecheat oleacă, dar a decis că vorbele lui nu sunt discriminatorii pentru sensibilele mimoze pederaste. Antonescu, sfios, a spus că nu susține propunerea, dar că orice parlamentar are voie să propună câte-n lună și stele. Inclusiv, bănuiesc eu, să se interzică uniunile heterosexuale. (?!)

În fine. Se poate discuta pe acest subiect la nesfârșit. Rugămintea mea către neumărații noștri parlamentari este, însă, ca aceștia să se plece cu seriozitate asupra impasului în care se află țara și să-și pună întreaga lor pricepere și iscusință la bătaie pentru a o scoate din prăpastia în care se afundă tot mai adânc, pe zi ce trece.