Un potențial imens, pornind de la muzee, palate, mănăstiri, obiective istorice, la comunități implicate în păstrarea vie a tradițiilor, gata să primească oricând oaspeți
Consiliul Județean Ilfov, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov și Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) au organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, un infotrip adresat unui grup reprezentativ de agenți de turism din România, cu scopul de a le oferi o experiență completă și relevantă, având ca obiectiv promovarea regiunii București-Ilfov ca destinație turistică de interes internațional.
Proiectul a debutat cu o conferință de presă găzduită la sediul CJI, la care au participat Ștefan Rădulescu, vicepreședinte CJI, Olivia-Ana Ciobanu-Oprescu, administrator public al județului Ilfov, Mihaela Patentașu, președinte ANAT Regiunea București – Ilfov, Alexandra Arsene – secretar general ANAT și Alexandrina Niță, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, și a continuat cu diferite activități și un itinerariu prestabilit: pentru ziua de vineri, 19 septembrie, în București, și sâmbătă și duminică, 20 și 21 septembrie, în Ilfov.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov ediția print nr. 772
”Turismul reprezintă o componentă economică importantă la nivelul oricărei regiuni. Ilfov nu face abstracție, cu atât mai mult cu cât noi avem șansa de a fi în proximitatea Capitalei, unde potențialul turistic poate fi exploatat mai eficient. Prin proiectul acesta, județul nostru va putea să arate ce comori turistice extraordinare găzduiește. De la palate, muzee și mânăstiri și până la locuri încărcate de istorie precum Fortul 13 sau Școala de la Piscu”, a declarat Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.
”Proiectul ”Infotrip în regiunea București-Ilfov” promovează turismul și obiectivele care pot fi vizitate în județul nostru și în întreaga zonă metropolitană. Ilfov are un potențial important în acest domeniu. Aici se regăsesc o serie de monumente istorice, lăcașuri de cult, păduri și lacuri, zone de agrement, muzee și multe alte obiective, alături de tradiții ale comunităților ilfovene. De exemplu, palatele Mogoșoaia și Știrbey, parcul dendrologic din Chitila, ”Parcul dintre flori” din Buftea, parcul Mogoșoaia, mănăstirile Căldărușani, Sitaru, Cernica, pădurile Snagov și Pustnicu, lacul Snagov, muzeul Școala de la Piscu, ”Casa Frusina” din Corbeanca sau ”Casa Ilie Micu” din Măgurele. (…) Județul Ilfov este foarte frumos, cu păduri și lacuri întinse, cu activități artistice, patrimoniu cultural și zone istorice, cu multe locuri de petrecut timp de calitate, un județ care merită să fie vizitat de turiști. De asemenea, Ilfov este cel mai tânăr judeţ din Uniunea Europeană şi are cea mai mare rată de creştere a populaţiei din spaţiul UE. Este un judeţ în plină dezvoltare, iar rolul şi obligaţia noastră, la nivel de Consiliu Judeţean, alături de primăriile partenere, este acela de a identifica, în primul rând, obiectivele turistice care nu sunt încă suficient de bine puse în valoare și apoi promovate corespunzător”, a spus și vicepreședintele CJI, Ștefan Rădulescu.
Comori scoase la lumină
Pe tot parcursul deplasărilor ”pe teren”, Damian Anfile, pasionat de istorie și ”colecționar de cunoștințe”, le-a vorbit invitaților despre trecutul regiunii, prin povești bine documentate despre fiecare oprire din traseu. Agenții de turism au avut ocazia să redescopere întreaga regiune Bucureși-Ilfov dintr-o perspectivă nouă, cu accent pe arhitectură, simboluri și poveștile din spatele transformării obiectivelor turistice vizitate.
Traseul narativ ”Redescoperă Bucureşti şi Ilfov” a scos la iveală, în Capitală, repere emblematice precum: Hotelul Capşa, Cercul Militar Naţional, Palatul Universul, Palatul Suţu, Hanul cu Tei, Mănăstirea Stavropoleos, Caru’ cu Bere, Palatul CEC, Curtea Veche, Hanul lui Manuc sau cartierele istorice cu arhitectura lor boemă – de la Armenesc la Lipscani.
În judeţul Ilfov, odinioară ”grădina domnească a Bucureştiului”, programul a cuprins vizitarea Mănăstirii Snagov, una dintre primele ctitorii voievodale din Muntenia, situată pe o insulă a lacului Snagov, având o istorie de peste șase secole; Şcoala de la Piscu/ com. Ciolpani – muzeu-atelier dedicat artei şi olăritului; o oprire la Campionatul Mondial de Anduranţă Ecvestră pentru Tineret și Juniori (o premieră absolută în România, eveniment sportiv găzduit de orașul Buftea, despre care Jurnalul de Ilfov relatează pe larg în ediția de față); Palatul Brâncovenesc (Mogoşoaia) – construit de Constantin Brâncoveanu și finalizat în anul 1702. După execuția domnitorului, în 1714, a avut o istorie zbuciumată: transformat în han, devastat de otomani și afectat de revoluția din 1821, a trecut prin mai multe familii – Brâncoveanu, Mavrocordat, Bibescu – fiind renovat în secolul al XIX-lea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a găzduit întâlniri diplomatice, iar după 1945 a fost naționalizat. Astăzi, Palatul Mogoșoaia adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și reprezintă un important obiectiv turistic.
Oaspeții au mâncat un prânz tradițional la Mănăstirea Cernica, ctitorie a vornicului Cernica Izvoranul și atestată documentar în 1608. În 1781, starețul Gheorghe, ucenic al Sf. Paisie Velicikovski, a refăcut mănăstirea și obștea monahală. În complex se păstrează casele starețului Gheorghe, Sf. Ierarh Calinic, poetului Tudor Arghezi și duhovnicului Ilarion Argatu. Iar seara, cina a avut loc la Hotel Mercure Conacul Podgoreanu din Cozieni, unde corul “A doua familie” din Buftea a pregătit un moment artistic deosebit. Sub bagheta prof. Marioara Marcu, sufletul și coordonatorul ansamblului, copiii au demonstrat, încă o dată, că pasiunea pentru muzică și armonia vocilor tinere pot aduce oamenii împreună și pot transmite emoții greu de uitat. Tot aici a fost vizionat și filmul ”O moștenire văzută și nevăzută” produs de CJCPCT Ilfov.
Duminică, participanții la infotrip au vizitat Fortul 13 Jilava – parte a centurii de forturi și baterii construită pentru apărarea Cetății Bucureștiului, între 1882 și 1894, la ordinul regelui Carol I. Ulterior, Fortul 13 Jilava a avut un rol trist în istoria României, fiind folosit ca închisoare politică încă din 1907 și până la Revoluția din 1989. Celulele sale au găzduit personalități istorice și politice, iar unele încăperi sunt astăzi amenajate ca muzeu comemorativ.
”Două zile de istorie, arhitectură, religie şi cultură”, o destinație complexă
”Acest infotrip este al patrulea din acest an, organizat de ANAT, după infotripurile Prahova – Braşov, Maramureş şi Litoralul românesc. Toţi bucureştenii cred că ştiu Bucureştiul, însă în realitate nu este aşa. Despre judeţul Ilfov cu atât mai mult. Deci, au fost două zile de istorie, arhitectură, religie şi cultură – cu Damian Anfile, un lucru extraordinar pentru tinerii agenţi de turism”, a declarat Alin Burcea, preşedintele ANAT.
”Acest infotrip a reprezentat o premieră pentru regiunea Bucureşti-Ilfov şi un pas concret în direcţia dezvoltării turismului de incoming. Ne-am dorim ca agenţiile de turism partenere să redescopere Capitala şi judeţul Ilfov ca o destinaţie complexă, care îmbină patrimoniul istoric cu modernitatea, tradiţiile cu experienţele autentice. Dacă Bucureştiul este inima culturală, istorică şi economică a ţării, judeţul Ilfov reprezintă grădina lui, locul în care tradiţia, patrimoniul, natura şi experienţele autentice completează perfect oferta Capitalei. Credem cu tărie că Bucureşti şi Ilfov pot deveni împreună o atracţie internaţională competitivă”, a declarat Mihaela Patentaşu, preşedintele Consiliului Regional Bucureşti-Ilfov al ANAT.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, București a primit, în 2024, 2.005.391 de turiști, faţă de 1.833.855 de turiști în 2023, iar judeţul Ilfov a primit, anul trecut, 205.966 de turiști, faţă de 208.442 – în 2023. De asemenea, s-a remarcat o creștere și a numărului turiștilor străini, Ilfov primind 88.866 de străini în 2024 faţă de 83.008 în 2023, respectiv municipiul București primind 1.033.467 de turiști străini în 2024 faţă de 871.897 în 2023.
România a primit, anul trecut, 2.412.810 turiști străini, dintre care 1.122.333 turiști au fost cazaţi în București – Ilfov, ceea ce arată că regiunea a deţinut o pondere de 46,5% din totalul turiștilor străini care au vizitat România în 2024.
