Elitele internaționale ale imunologiei, dermatologiei și oncologiei, s-au reunit, în perioada 18 – 21 septembrie, la București, pentru a identifica cele mai bune soluții cu spectru larg de situații medicale, pornind de la prevenție și ajungând până la urgențele medicale. Accesul către tratamentele de ultimă generație în lumina medicinei de top care să asigure un traseu cât mai facil, pliat cu precizie pe nevoile pacienților au fost primordiale și au conturat imaginea unui eveniment medical aliniat celor mai înalte standarde internaționale care s-a bucurat de prezența multor personalități prestigioase.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 470, ediția print
Peste 300 de medici, români și străini, specialiști inclusiv în domeniul cercetării medicale și-au folosit experiența profesională astfel încât, și pacienții din România să aibă garanția unui diagnostic corect și a unor servicii medicale de înaltă calitate. Timp de patru zile, Conferința de Imuno-Onco-Dermatologie, a 3-a Conferință a Asociației Române de Imuno-Dermatologie și respectiv, a 48-a Conferință a Societății de Imunologie din România a adus în atenția experților în sănătate, psoriazisul și mastocitoza la copii, bolile rare ale adulților, melanomul cutanat, terapii biologice în dermatita atopică și astmul copiilor, bolile reumatismale, afecțiunile canceroase și chiar noutăți în transplant și în vaccinuri. Cu acest prilej, au fost prezentate și informații mai puțin cunoscute despre infecția cu HPV, certitudini și provocări ale medicinei regenerative și tehnici noi de diagnostic molecular. Au fost prezentate inclusiv premiere medicale. La eveniment au participat specialiști din domeniile imunologiei, dermatologiei, oncologiei, pediatriei, alergologiei, endocrinologiei, ginecologiei, urologiei, medicinei de familie, etc.
- Conf. dr. Daniel Boda, președintele Asociației Române de Imuno- Dermatologie: “Străinii ne-au adus și noutăți”
“Pentru prima oară în peisajul medical românesc, o asociație profesională de imuno-dermatologie, adică de clinică medicală, se asociază cu una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informații referitoare la această patologie, la ora actuală. Au participat peste 300 de medici români din toată țara, 70 de speakeri români și străini (din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania și Italia) și studenți la Medicină. Speakerii români și străini au abordat teme extrem de importante în imunologia clinică și în imuno- dermatologie. În plus, vineri i-am avut alături pe colegii de la Asociația Română de Pediatrie Municipiul București și de la Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, ziua fiind dedicată imuno- dermato- pediatriei, adică patologiei cutanate imune a copilului și bolilor asociate: dermatita atopică, astm, leucemie acută limfoblastică, mastocitoză sau psoriazis. Speakerii din străinătate ne-au adus noutăți privind metodele de detectare a celor mai importante dermatofite (n.r. – infecții ale pielii, scalpului și unghiilor), importanța metabolismului și auto-metabolismului, legătura dintre telomeri și îmbătrânire și efectul genei HLA-C în infecția cu HIV”, ne-a spus conf dr. Daniel Boda, președintele Asociației Române de Imuno-Dermatologie.
- Imunodeficiența comună variabilă
Una dintre temele pe care s-a pus un accent deosebit a fost Imunodeficiența comună variabilă. Infecțiile respiratorii sau gastrointestinale sunt cele mai frecvente forme de imunodeficiență comună variablă (CVID). La acestea se pot adăuga și bronșitele recurente, pneumoniile și, mai rar, hepatitele virale. CVID este una dintre cele mai frecvente imunodeficiențe primare (IDP) ale adulților, cu afectare egală a celor două sexe. Observațiile clinice din ultimele decenii arată că multe persoane cu deficiențe imune au o viață relativ normală, fără simptome evidente până la vârsta de 50- 60 de ani. Dezvoltarea tehnicilor de biologie moleculară, derularea studiilor randomizate și, în special, inițierea de terapii eficiente au schimbat fundamental gândirea specialiștilor. Rata de supraviețuire și calitatea vieții celor afectați de astfel de boli rare au început să crească semnificativ. În România, pacienții cu CVID sunt tratați prin intermediul Programului național de diagnostic si tratament pentru boli rare.
- Vaccinarea
Președintele Comisiei Europene J.C. Junker a atras atenția că România și Italia sunt singurele țări din Uniunea Europeană în care copiilor nu li se oferă șansa unei vaccinări și a eradicării rujeolei. “Președintele Junker a publicat o scrisoare extrem de virulentă împotriva celor două țări, care sunt considerate singurele în care există rujeolă și gripă. Este paradoxal că oamenii nu își vaccinează copiii împotriva gripei și rujeolei, dar vin imediat la medic când este vorba de vaccinul contra hepatitei C. Este vorba de educație. Un singur om bolnav poate să multiplice boala și să o trimită celor din jur”, a spus prof. dr. Victor Cristea, fost președinte al Societății de Imunologie din România. Miza vaccinării este de a induce memorie imunologică și, evident, de a obține anticorpi. “Noi dorim să inducem un răspuns imun la care să participe limfocitele T, astfel încât, la un nou contact cu antigenul, limfocitele să poată genera un răspuns imun secundar și eficient”, a explicat prof. dr. Petru Cianga, Laboratorul de Imunologie, Spitalul Sf. Spiridon”, Iași. Dat fiind faptul că țara noastră se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa, participanții la Sesiunea plenară au discutat și despre “Vaccinuri”. Potrivit dr. Cătălina Pascu, de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie Cantacuzino, principala modalitate de prevenire a rujeolei constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la persoanele care sunt imunodeprimate). În România, vaccinarea se poate realiza cu ajutorul vaccinului R.O.R ce oferă protecție față de trei boli: rujeola, oreion și rubeolă. Rujeola poate avea complicații grave cum ar fi surditate, orbire, probleme neurologice severe în cazul panencefalitei sclerozante subacute care apare în aproximativ 1 din 1000 de cazuri. (Va urma)