S-a exagerat cu „democraţia” în privinţa fondului nostru forestier. L-au masacrat. La turaţie maximă. Spre deosebire de Ilfov – în multe judeţe – expresia „ca în codru”, ilustrează jaful defrişărilor masive. Iar natura nu îndură la nesfârşit sminteala omului. Şi, mulţi, pătimim neputincioşi tragedia consecinţelor. Torente umflate ne iau casele la vale. Oameni disperaţi îngheaţă, blocaţi sub troiene.
Dramele se petrec sub ochii noştri. An de an, suntem obligaţi să le retrăim. Amplificate. Cifrele ne avertizează şi ele: avem cu aproape 8 procente mai puţine păduri, decât media europeană. O spune „Eurostat”, organismul CE, care se ocupă cu statistici.
Două greşeli fundamentale, de evitat
Prima: noul Cod Silvic, nu trebuie să devină o bucurie amară, cu care să ne… îndulcim. Proiectul lui e o piesă grea. Aprobat de guvern, a fost lansat în dezbaterea Parlamentului. Cu două luni în urmă, a trecut de Senat şi se află la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. E însă un act care trebuie corelat cu modificările la alt proiect: cel al Legii pentru vânzarea terenurilor agricole şi altele.
Deşi proiectul a născut controverse, a doua greşeală de evitat ar fi, să nu se meargă până la capăt, pentru lichidarea prădăciunilor, în tăierile ilegale şi uriaşe de păduri. Atenţie! În 2012 jaful a fost cât în aproape trei ani, la un loc.
Verzi, ca…”aurul” lor
Aşa le sunt uniformele. Iar comoara pe care o apără şi îngrijesc silvicultorii mai e numită şi „Aurul Verde”. Ei sunt cea mai importantă parte a exemplului pozitiv al acestor locuri. Urmează la rând, proprietarii privaţi de pădure. Care au înţeles că ea e un sprijin de neînlocuit al vieţii cotidiene. Şi nu o cale nechibzuită a îmbogăţirii. Al treilea element este însăşi natura. Vital, ea întoarce însutit către societate, beneficiile grijii de care s-a bucurat.
Între calcule şi indatoriri
Dumitru Voicu, conduce de ani buni 162 de oameni ai Direcţiei Silvice Ilfov. O instituţie nici mare, nici mică. Dar puternică. 480.000 de lei, a fost profitul înregistrat în 2013. Asta, la o cifră totală a afacerilor de 11.500.000 de lei. Rezultatele sunt date de continuitatea muncii profesioniste a celor care coordonează ocoale silvice (Brăneşti, Bucureşti şi Snagov), districte, cantoane, fonduri de vânătoare. Ingineri, tehnicieni, personal silvic de teren, brigadieri, pădurari – gospodăresc împreună aproape 20.000 ha de pădure.
În Ilfov, nimic ca în zonele devastate
În judeţele Prahova, Mureş, Bacău, Argeş, Bistriţa, Vâlcea, Braşov, Suceava, efectele defrişărilor bezmetice sunt uriaşe. Şi nu vorbim despre nevoiaşii care mai taie pe ici, pe colo câteva lemne, pentru vatră. Sunt şi în Ilfov câteva aşezări în jurul Brăneştiului, unde se mai întâmplă asta. Dar silvicultorii de aici, au făcut cumva şi au asigurat necesarul de lemn, pentru foc.
Toate tăierile în pădurile ilfovene sunt stabilite şi controlate, prin amenajamentele silvice. Cu cifre calculate, norme şi rigori. Dumitru Voicu spune: „Anual, tăiem 72.000 de metri cubi. Sub posibilităţi. Din volumul ăsta, maximum 15% le reprezintă stejarul. Restul, sunt specii cu o valoare economică mai redusă. La esenţe tari – frasin şi carpen. La cele moi, tăiem în crâng – plopul indigen şi arboreturi de tei sau salcâm”.
Noul Cod Silvic, în furtuna dezbaterilor
Despre ce e vorba? Cea mai controversată prevedere se referă la vânzarea lemnului din rampe primare, nu ca până acum, estimat, din pădure (aşa numitul „lemn pe picior”). Acest punct e susţinut de ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga şi agreat de grupul academic al specialiştilor în silvicultură. Argumentul lor e că astfel s-ar reduce cu mult numărul jafurilor din fondul forestier naţional. Iar măsura trebuie dublată de mărirea pedepselor, în aceste cazuri.
Romsilva se opune
Cu ce argumente? Ea ripostează, în principal, cu două motivări. Una ar fi că nu are bani să asigure paza pădurilor private, o prevedere nouă, impusă de proiect. Şi a doua, tot că nu are bani, adică sumele necesare pentru crearea infrastructurii unor depozite şi platforme uriaşe de stocare şi prelucrare ale masei lemnoase. E vorba despre 9,5 milioane mc de lemn, cât are de recoltat Regia, într-un an. Valoarea investițiilor ar fi copleşitoare, pentru utilaje specializate, performante, forţă de muncă şi paza marilor spaţii.
Numai în Ilfov ar fi nevoie de crearea a patru asemenea rampe complexe. Însă, cu ce bani? „Măsura preconizată vizează descurajarea tăierilor ilegale, dar cheltuielile nu pot fi acoperite. Efortul financiar ar fi extraordinar de mare”, spune şi Dumitru Voicu.
Încă un vis – perdelele forestiere de protecţie
Sigur, un vis de iarnă. Deşi, directorul silvicultorilor din Ilfov are convingerea că e singura apărare utilă, împotriva naturii dezlănţuite. Asta pentru că pădurea e locul pe unde nici viforul nu răzbeşte. „Sunt o prioritate absolută”, afirmă el. Însă cheia plantării lor stă în acceptul proprietarilor de terenuri şi recompensele oferite de stat acestora, ca parte în proiect sau, în cazuri extreme, modalitatea de expropriere a suprafețelor.
„Pentru Ilfov, ar fi vorba de protejat cîteva zeci de kilometri de autostrăzi sau drumuri naţionale. Mai ales în locurile expuse. O soluţie rapidă ar fi opţiunea pentru plantarea unor puieţi de talie mijolocie, la care nu trebuie să aştepţi 8-10 ani, ci maximum 5 ani”, conchide el.
Intenţii. Plus decizii
Campania de împăduriri a anului va debuta în primăvară, cu luna plantării arborilor, între 15 martie – 15 aprilie. Suprafeţele de teren pentru împăduririle integrale sunt pregătite. Este vorba despre aproximativ 45 ha. Vor fi plantate 6.700 de exemplare, la hectar. Unde? La Brăneşti – 22 ha, la Snagov – 20 ha şi la Ocolul Silvic Bucureşti, circa 3 ha. Formula împăduririlor? Cea consacrată: 5-6 % stejar, 2-3 % frasin, 2-3 % arbuşti.
Direcţia Silvică lucrează la pregătirea a peste 300.000 de puieţi, din pepinierele proprii.
