Aceasta este deviza de pe emblema orașului Voluntari. Ce contează că această deviză este identică cu cea a Casei Regale a României. Plagiatul este acum la modă, nu-i așa? Prin urmare, pentru a nu dezminți deviza, Consiliul Local a hotărât acum vreo 5-6 ani că orașul Voluntari are nevoie de o catedrală. În care tot locuitorul să vină și să simtă că nimic nu se poate face fără Dumnezeu.
Până să se desăvârșească sfânta lucrare a Catedralei Neamului, surata ei din Voluntari va fi “unul dintre cele mai reprezentative lăcașuri din țara noastră și un simbol pentru fiecare dintre locuitorii orașului,” cum ne preafericește un comunicat de pe site-ul primăriei. Începută în 2007, cu finanțare din fonduri provenite din bugetul local, buget care se ridică la vreo 227 de milioane de lei, ctitoria va fi înconjurată de un parc amenajat din fonduri europene. Impozantul lăcaș , aflat în fază de finisare, măsoară de la bază până în vârful crucii nici mai mult, nici mai puțin decât 50 de metri. Lungimea impresionantei catedrale este de 55 m, lățimea de 30 m, înălțimea cornișei principale – 25 m, iar înălțimea turlei Pantocratorului – 45 de metri. Suprafața lăcașului împreună cu pridvorul măsoară 2000 de mp. Clopotele, cinci la număr, au fost turnate la fabrica Grassmayr din Austria și au o greutate de aproximativ 5 tone. Fiecare dintre ele au o tonalitate și o greutate distinctă: DO – 2500 kg, MI – 1070 kg, SOL – 635 kg, LA – 450 kg și DO2 – 260 kg. Ele sunt inscripționate cu versetele latine “vivos voco, mortuos plango, fulgura frango”, adică, mai pe limba vorbită în Voluntari, “pe vii îi chem, pe morți îi plâng, fulgerele frâng”. Toată această construcție, faraonică pentru un oraș de 30.000 de locuitori, nu prea se asortează cu ulița (n-am cum s-o descriu altfel) pe care se află și care poartă numele pompos de bulevardul Vrancea. “Bulevardul” cu pricina nici măcar nu este asfaltat, el este acoperit cu un strat de criblură, un fel de macadam de proastă calitate. Dar ce contează, toate pălesc în fața măreției viitoarei catedrale “voluntariene”.
Și pentru că nu trebuia neglijată nici lumea de “Dincolo”, Consiliul Local s-a gândit că este nevoie și de un cimitir nou, având în vedere dezvoltarea prodigioasă a localității și faptul că cel vechi devenise neîncăpător. Prin urmare, a hotărât să amenajeze un nou loc “ cu răcoare și cu verdeață” cu o capacitate de 10.000 de locuri. De veci, bineînțeles. Pe fiecare din aceste locuri, care vor fi repartizate locuitorilor orașului, se vor putea construi câte trei cripte, după trei modele furnizate de primărie, în funcție de buzunarul fiecăruia. Toate bune și frumoase. Dar mergând să vedem stadiul lucrărilor la noul cimitir, ne-am dat seama de ce artera denumită Vrancea poartă numele de bulevard. Drumul spre locurile de îngropăciune este plin de hârtoape și dâmburi și este acoperit cu un strat gros de pulbere. Într-un târziu am realizat că, de fapt, primăria s-a gândit tot la buzunarul cetățeanului. De ce să mai dea bietul de el bani ca să fardeze mortul. Mai bine îl duce direct la cimitir pe drumul descris și până ajunge la groapă va fi „tencuit” bine. Am propune ca pe această așa-zisă șosea să se presare și niscaiva zgură, ca răposatul să capete, până ajunge la groapă, o culoare mai rozalie.
Lăsând gluma la o parte, vă putem spune că situația drumurilor din Voluntari nu se datorează în întregime edililor localității. A existat un proiect pe fonduri europene pentru asfaltarea a 83 de străzi, care a fost respins în legislatura anterioară a Consiliului Județean. Din motive politice, spun gurile rele. El a fost recent repus pe tapet și se speră că va fi aprobat. Astfel bulevardul Vrancea va arăta într-adevăr ca un bulevard, iar la cimitir se va putea ajunge în condiții civilizate. Doamne ajută!
Catedrala din Voluntari va avea 50 m înălțime
