Judecătorii CCR au decis, în unanimitate, că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare nu îşi pierd mandatul contravine Constituţiei, admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa dezincriminării conflictului de interese, judecătorii au amânat o şedinţă pentru 13 septembrie.
”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale. Potrivit explicaţiilor oferite de Curtea Constituţională, decizia privind pierderea mandatului de către aleşii locali condamnaţi cu suspendare reprezintă o condamnare în sine şi determină pierderea integrităţii şi îl plasează pe alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei, indiferent de forma pedepsei. Judecătorii argumentează că, dacă aleşilor locali condamnaţi cu suspendare nu le-ar înceta mandatul, acest lucru ar echivala ”cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie”.
Forma neconstituțională a legii aducea atingere luptei anticorupție
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională cu privire la legea statutului aleşilor locali, potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare, îşi pot păstra mandatul, şeful statului argumentând că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenţei CCR, dar şi principiilor statului de drept.
„Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală, şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social, să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept“, se arată în sesizarea înaintată CCR.
De asemenea, Iohannis mai susţine că legea aduce atingere luptei anticorupţie.
Amânarea dezincriminării
CCR a amânat o decizie privind dezincriminarea conflictului de interese pentru ședinţa din 13 septembrie. Legea care prevede că aleșii care și-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL.
