Mai puţini beneficiari de ajutor social

Modificările legislative din domeniul asistenței sociale au dus la o monitorizare mai bună a plăților

⬤ Mai multă forță de muncă în piață
⬤ Creștere constantă a numărului de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului și de stimulent de inserție

Cea mai recentă reuniune a Colegiului Prefectural Ilfov a analizat evoluția numărului beneficiarilor de asistență socială și a plăților aferente acestora, la nivelul județului, în primul semestru al anului în curs, instituția care se ocupă de aceaste plăți fiind Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Ilfov. S-a făcut, astfel, o analiză la nivelul indicatorilor de performanță – cantitativi și calitativi ai semestrului I, 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, indicatori care au fost, în general, în creștere, în condițiile modificărilor legislației din domeniu.

Articol apărut în nr. 424 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Spre exemplu, anterior apariţiei Legii 66/2016 pentru modificarea şi completarea OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, părinţii aveau posibilitatea să opteze pentru un concediu pentru creşterea copilului de un an sau de doi ani, cu o indemnizaţie diferenţiată, în funcţie de această opţiune. Astfel, mamele sau taţii care alegeau să rămână în concediu de îngrijire şi creştere a copilului până la împlinirea de către acesta a vârstei de 1 an sau până la 3 ani (în cazul copilului cu handicap), beneficiau de o indemnizaţie de 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni de minim 600 de lei – maximum 3.400 lei. Persoanele care optau pentru un concediu de creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, primeau o indemnizaţie cuprinsă între 600 – 1.200 lei.

Iniţiatorii Legii 66/2016 au considerat că părinţii ar trebui să beneficieze de acelaşi mod de calcul al indemnizaţiei, indiferent de opţiunea pentru un an sau pentru doi, eliminând astfel prevederea care încălca principiile egalităţii de tratament şi nediscriminării. Și au fost aduse modificări ale modului de acordare a concediului și indemnizaţia pentru creşterea copiilor, astfel:

• perioada de eligibilitate stabilită la 12 luni, în ultimii 2 ani lucrați înainte de nașterea copilului;
• o singură variantă de concediu – până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
• limita minimă a in­demnizaţiei crește la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 1.063 lei (raportat la 1.250 lei salariul minim) faţă de 600 lei, ulterior majorându-se la 1.233 lei (raportat la 1.450 lei salariul minim), în prezent fiind de 1.250 lei, suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă;
• eliminarea limitei maxime a indemnizaţiei, aceasta urmând să fie calculată la 85% din veniturile nete realizate, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei;
• stabilirea stimulentului de inserţie la 50% din indemnizaţia minimă, respectiv de la 500 lei la 532 lei (1.063 indemnizaţia minimă); în prezent, prin modificările aduse de OUG 6/2017, cuantumul fiind stabilit la 650 lei, ulterior modificarea acestuia urmând a se face prin HG;
• prelungirea acordării stimulentului de inserţie cu încă un an, în cazul celor care se întorc la activitatea profesională cu cel puţin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 (3) ani;
• posibilitatea realizării de venituri în limita a 3 indemnizaţii minime de către persoanele beneficiare de indemnizaţie pentru creșterea copilului; iniţial de la 3.000 lei la 3.187,5 lei; în prezent, 3.699 lei;
• eliminarea condiţiei de plată a impozitelor și taxelor locale pentru menţinerea dreptului la indemnizaţia pentru creșterea copilului;
• majorarea cuantumului indemnizaţiei acordată persoanei care are în întreţinere un copil cu handicap și care solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 7 ani, de la 450 lei la 1.063 lei (limita minimă a indemnizaţiei pentru creșterea copilului), ulterior 1.233 lei, în prezent – 1.250 lei;
• introducerea unei noi indemnizaţii care se acordă persoanelor active pe piaţa muncii care au copii cu handicap în întreţinere și care solicită program de lucru redus. Noua indemnizaţie se stabilește la 50% din indemnizaţia minimă, ­respectiv 625 lei;
• majorarea indirectă cu aproximativ 5% a cuantumurilor sprijinului acordat persoanelor care au în întreţinere copii cu handicap sau persoanelor cu handicap care au copii în întreţinere ca urmare a raportării acestui sprijin la indemnizaţia minimă.

Începând cu 1 iulie 2016, persoanele aflate în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (ori trei ani, în cazul copilului cu handicap) sau în plata stimulentului de inserţie, precum și în concediul fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani şi-au putut modifica opţiunea în baza unei cereri şi a actelor cu care dovedeau suspendarea realizării veniturilor impozabile pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani). S-a constatat în acest context, creșterea numărului de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului – de la 3.896, în 2016, la 5.327 – în 2017 și 5.818 – în 2018; iar pentru stimulentul de inserție – de la 1.294 (în 2016) și 2.379 (în 2017), la 3.004 (2018).

Alocație de plasament

Alocația de plasament se acordă pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului la o familie, persoană, asistent maternal, într-un serviciu de tip rezidenţial al unui organism privat acreditat sau s-a instituit tutela. Alocația se plătește persoanei, asis­tentului maternal, reprezentantului familiei, al organismului privat acreditat care a luat în plasament copilul sau tutorelui, până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani conform Ordinului 1733/2015. Alocaţia de plasament se acordă în cuantum lunar de 600 lei pentru fiecare copil aflat în plasament sau pentru care s-a instituit tutela. Persoanele care au în plasament sau tutelă un copil cu dizabilitate, inclusiv asistentul maternal, au dreptul la o alocație lunară de plasament în cuantum majorat cu 50%, respectiv 900 lei. Alocaţia de plasament se poate acorda şi după împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani, dacă măsura plasamentului se continuă şi după această dată, pe toată durata continuării studiilor, dacă tânărul care a împlinit vârsta de 18 ani îşi continuă studiile, o singură dată, în fiecare formă de învăţământ de zi, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani. Pentru tinerii care au împlinit 18 ani și au beneficiat de măsura tutelei, potrivit prevederilor Legii 272/2004, măsura instituirii tutelei încetează la împlinirea vârstei de 18 ani a copilului și nu poate fi legal prelungită după această vârstă, motiv pentru care plata alocației de plasament încetează.

Ajutor social pentru familiile aflate în dificultate

Ajutoarele sociale sunt beneficii sociale care se acordă persoanelor sau familiilor aflate în dificultate şi ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor minime de viaţă. Beneficiarii de ajutor social sunt persoanele singure și familiile care au cetățenie română, dar și cetățeni ai altor state sau apatrizi, care au reședința sau, după caz, domiciliul în România, în condițiile reglementărilor legale române. Cuantumul lunar al ajutorului social se stabilește ca diferență între nivelul lunar al venitului minim garantat stabilit în lege și venitul net lunar al persoanei singure sau familiei, rezultat din fișa de calcul. La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, indemnizaţii, alocaţii şi ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligaţii legale de întreţinere şi alte creanţe legale, cu excepția alocaţiei pentru susţinerea familiei (prevăzută de Legea 277/2010), a alocaţiei de stat pentru copii (prevăzută de Legea 61/1993), a bugetului personal complementar (prevăzut de Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), a ajutoarelor de stat (acordate în baza OG 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 74/2010), a burselor şcolare, a sumelor acordate în baza art. 51 alin. (2) din Legea Educaţiei, a stimulentului educaţional oferit, conform prevederilor Legii 248/2015, cu modificările ulterioare, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate, a sprijinului financiar prevăzut de HG 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de protecţie socială «Bani de liceu», a sumelor acordate în baza Programului naţional de protecţie socială «Bursa profesională», precum şi veniturile obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri în condiţiile Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Atenție! Nu muncești, n-ai ajutor!

La solicitarea ajutorului social este necesară prezentarea adeverinței eliberată de agenția pentru ocuparea forței de mun­că teritorială, care atestă înregistrarea în evidența acestei instituții pentru încadrare în muncă sau participare la serviciile oferite pentru stimularea ocupării sau de formare profesională. În cazul refuzului unui loc de muncă sau al refuzului de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă este dispusă suspendarea plății ajutorului social. Refuzul repetat de 3 ori al unui loc de muncă și/sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutorul social. Una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii. Având în vedere obligativitatea întocmirii și transmiterii listei persoanelor apte de muncă întocmită la nivelul județului, către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov și Inspectoratul Teritorial de Muncă Ilfov, prin încrucișarea bazelor de date, în cazul în care se constată că există beneficiari de ajutor social care au încheiat contracte de muncă și au realizat venituri pe care nu le-au declarat, se suspendă dreptul la ajutorul social, se înștiințează primăria, se verifică eligibilitatea dosarului de către UAT, încetează dreptul și se întocmește dosar de ”plată necuvenită”, dacă este cazul. Acest lucru a condus la diminuarea numărului de beneficiari de ajutor social și, dacă în 2016 numărul mediu de familii beneficiare era de 1.573, în prezent, numărul acestora a scăzut la 1.254.

De asemenea, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social care pot desfășura activităţi sezoniere pot fi solicitate de către persoane juridice sau persoane fizice autotizate, pentru muncă, iar refuzul repetat – de două ori – de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea dreptului. În cazul în care, se constată că familia sau persoana singură beneficiară de ajutor social a realizat venituri din alte surse decât cele sezoniere şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune, de asemenea, încetarea dreptului la ajutor social.