Brănești
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a binecuvântat şi coordonat lucările Sinaxei monahale în Arhiepiscopia Bucureştilor. Evenimentul a avut loc joi, 3 noiembrie, la Mănăstirea Pasărea din Brăneşti, cea mai mare, frumoasă şi fermecătoare mănăstire de maici din regiunea Bucureşti-Ilfov.
Ca în fiecare an, cu inimile pline de bucurie şi încântare, conducătorii mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor s-au reunit la Sinaxa Monahală. O întâlnire anuală prezidată de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, unde s-a dezbătut situaţia tuturor mănăstirilor din Arhipiescopie. Gazda evenimentului din acest an, a fost Mănăstirea Pasărea, care este închinată Sfintei Treimi. Lăcaşul nu a fost ales întâmplător. Edificiul este un loc sfinţitor, ce se înalţă semeţ pe malul lacului cu acelaşi nume şi dăinuie în liniştea piesajului pitoresc al comunei Brăneşti. Prin grija stavroforei Mihaela Costache, stareţa lăcaşului monahal, şi a celorlalte maici ce vieţuiesc în sfânta aşezare, mănăstirea a devenit un colţ de Rai.
O slujbă încântătoare a deschis ziua liturgică
Ziua specială a debutat cu o slujbă de înnobilare a sufletului, o superbă Sfântă Liturghie săvârşită de un sobor condus de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Maicile şi surorile aşezării monahale conduse de maicile Iustiniana Voicu şi Fevronia Negru şi Corul de eleve al Seminarului Teologic Ortodox Sfânta Filofteia din Brăneşti, au dat răspunsurile la strană. Slujba a continuat cu şedinţa de la Muzeul Mănăstirii Pasărea, la care au participat şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi Arhim. Nectarie Şofelea, Exarh Administrativ al Mănăstirilor din Arhiepiscopie.
Sinaxa, accent pe dezvoltarea culturii şi a activităţilor social-filantropice
S-au pus la punct detalii privind stadiul lucrărilor duhovniceşti, culturale, misionare şi filantropice care se află deja în grija vieţuitorilor fiecărei aşezări monahale, până la noile planuri de dezvoltare a unor proiecte de înfrumuseţare şi extindere a mănăstirilor, nevoile lăcaşelor pentru protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural din ansamblurile de monumente istorice. S-a pus accent pe dezvoltarea culturii şi a activităţilor social-filantropice din mănăstiri. Şi, evident, pe „Digitizarea arhivei şi a bibliotecii mănăstirii, exemplu Biblioteca Sfântului Sinod” care a şi reprezentat principala temă de discuţie a întâlnirii. Iar pentru toate cele menţionate, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR, a avut, ca de fiecare dată, pilde demne de urmat.
„Toate mănăstirile sunt angajate în multe lucrări duhovniceşti, culturale, misionare şi social filantropice, după posibilităţi. Dar, ca să fie şi mai implicate, au nevoie să fie ajutate. Cu alte cuvinte, reţinem că pentru a ajuta mai mult poporul, mănăstirile trebuie ele însele ajutate de Centrul Eparhial, de sponsori, de autorităţi etc. Digitizarea documentelor tradiţionale: cărţi, acte vechi înseamnă transpunerea din format fizic în format digital sau electronic prin diverse mijloace (scanare, fotografiere, microfilmare). Care sunt avantajele digitizării? Beneficiile sunt următoarele: manuscrisul este ferit de uzura prin răsfoire, căci vechimea fragilizează; citit în formă digitală manuscrisul este salvat de la degradarea adusă de sustragerea, îndoirea, pătarea sau adnotarea filelor. În plus, imaginile consultate digital pot fi mărite suficient cât să poată fi descifrate sau citite. Un manuscris poate fi consultat simultan de către mai mulţi cititori care pot obţine şi o copie. Forma electronică a manuscrisului poate fi expediată oriunde în lume prin poşta electronică sau dacă este postată pe un site propriu sau pe un portal specific, manuscrisul respectiv poate fi consultat de către cercetători din întreaga lume”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR, cu prilejul Sinaxei, citat de basilica.ro.
Stavrofora Mihaela Costache, stareţa Mănăstirii Pasărea: “Aşezarea noastră e un exemplu de viaţă duhovnicească”
„Anul acesta, s-a ales ca Sinaxa să se desfăşoare la Mănăstirea Pasărea întrucât mănăstirea are un număr mare de maici şi surori şi este un exemplu de viaţă duhovnicească şi administrativă între mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor. După cum se spune, biserica ce poartă hramul Sfintei Treimi este cea mai frumoasă şi cea mai încăpătoare din întreaga Arhipeiscopie, pictura ei fiind realizată de călugări de la Sfântul Munte Athos în comuniune cu cei din Cernica şi Căldăruşani. De asemenea, clopotniţa este cea mai elegantă, fiind construită de Sf. Calinic de la Cernica. Şedinţa de lucru s-a desfăşurat astfel: apelul nominal, cuvântul de deschidere al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi prezentarea referatului principal de către Pcuv. Arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod. Apoi, a urmat rezumatul diagramelor monahale pe anul 2016 şi s-au purtat discuţii pe marginea acestora”, ne-a spus maica stareţă, Mihaela Costache.
Tezaurul de la Mănăstirea Pasărea
Mănăstirea adăposteşte un adevărat tezaur. Tablouri, tipărituri vechi, ceramică, argintărie, cristaluri, broderii şi o impresionantă colecţie de icoane, inclusiv icoane pe sticlă, de o valoare inestimabilă sunt doar câteva dintre numeroasele obiecte preţioase care alcătuiesc zestrea tezaurului de la Pasărea.
