Astăzi este Miercurea Mare, ziua în care Iisus Hristos a fost trădat de apostolul Său, Iuda Iscarioteanul. În memoria vremurilor biblice, creştinii ortodocşi ţin post negru până la lăsarea serii.
Alături de vineri, ziua în care a avut loc răstignirea şi moartea pe Cruce a lui Hristos, pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub osânda păcatului strămoşesc, creştinii postesc în fiecare zi de miercuri. În acest mod, ei păstrează vie mintirea evenimentelor din viaţa lui Iisus, din ziua în care a fost vândut. Biserica a rânduit ca astăzi, în miercurea din Săptămâna Patimilor, să se ţină un post mai aspru decât în celelalte zile de miercuri de peste an. Numai seara se poate consuma pâine şi apă. De aceea, Denia pe care o vor săvârşi preoţii în această seară în lăcaşele de cult, ni-l aduce în prim-plan pe Iuda, apostolul trădător. Se mai face şi pomenirea femeii păcătoase care, din dorinţa de a i se ierta păcatele, a spălat picioarele Mântuitorului.
“În Sfânta şi Marea Miercuri, în Biserica Ortodoxă se obişnuieşte să se facă slujba Sfântului Maslu în amintirea femeia celei păcătoase care a venit în Betania şi a uns cu mir pe Hristos, prevestind îngroparea Lui. Tot în această zi ne amintim de trădarea lui Iuda care, deşi era unul din cei doisprezece apostoli, L-a vândut fariseilor pe Hristos Domnul pentru treizeci de arginţi. În amintirea trădării lui Iuda credincioşii ortodocşi ţin post în fiecare miercuri din an”, spune părintele Ioan de la Parohia Jilava.
Hristos a îngăduit să fie prins după ce şi-a arătat puterea
“Atunci a mers Iisus împreună cu ei la locul ce se numeşte Ghetsimani şi a zis ucenicilor: Şedeţi aici până ce voi merge să Mă rog acolo. Şi luând pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a început a Se întrista şi a Se mâhni şi le-a zis lor: Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine. Pentru că aceşti ucenici erau nedespărţiţi de Hristos, i-a luat cu El şi le-a spus: „Rămâneţi aici până ce voi merge să Mă rog”. Hristos avea obiceiul să Se roage singur, fără ei. A făcut aceasta ca să ne înveţe să ne rugăm în linişte şi înconjuraţi de multă tăcere. (…) Vai, câtă răutate a intrat în sufletul vânzătorului! Cu ce ochi se uita atunci la învăţător? Cu ce gură îl săruta? O, suflete ticălos! Ce-ai pus la cale? Ce-ai îndrăznit? Ce semn ai dat vânzării? „Pe Care-L voi săruta”, a spus Iuda. Se bizuia pe bunătatea Învăţătorului. Bunătatea Lui, care, mai mult decât orice, trebuia să-l ruşineze şi să-l lipsească de orice iertare că a vândut pe Cel Ce era atât de bun! Dar pentru ce Iuda a spus că le va da semn? Pentru că de multe ori Domnul, fiind înconjurat de iudei, a trecut printre ei fără să-L vadă. Şi s-ar fi putut întâmpla şi atunci aceasta dacă Hristos ar fi voit. Voind deci să-i arate lui Iuda lucrul acesta, Domnul a orbit atunci vederile celor ce veniseră, şi i-a întrebat: „Pe cine căutaţi?”. Dar ei nu L-au cunoscut, deşi erau cu făclii şi cu lumini şi aveau pe Iuda cu ei. Iar când I-au răspuns: „Pe Iisus”, El le-a spus: „Eu sunt Acela pe Care-L căutaţi.” Apoi îl întreabă iarăşi pe Iuda: „Prietene, pentru ce ai venit?”. Atunci a îngăduit Hristos să fie prins, după ce Şi-a arătat puterea Sa. Evanghelistul Luca spune că, în ceasul acesta al vânzării, Hristos căuta să-l îndrepte pe Iuda, spunându-i: „Iuda, cu o sărutare vinzi pe Fiul Omului?” „Nici chipul vânzării nu te ruşinează, Iudo?” îi spune Domnul. Totuşi, pentru că nici aceasta nu l-a împiedicat pe vânzător, Hristos a primit să fie sărutat şi S-a dat lor de bună voie. Şi au pus mâna pe El şi L-au prins chiar în noaptea în care mâncaseră Paştele”, potrivit Evangheliei din Miercurea Mare, prezentată de crestinortodox.ro
