Continuăm, așa după cum v-am promis, dezvăluirile despre ingineriile cu terenurile din zona pepinierei ale primarului din Buftea, Ion Stoica. După ce în urmă cu două ediții am scris despre cum a ajuns mare proprietar de terenuri în zona respectivă Petru Valentin Bîrceri, unul dintre cei doi fondatori ai “Construcții Complete”, firma care are abonament la lucrările edilitare din Buftea, astăzi a venit rândul lui Mihai Mila,  să iasă din anonimat.

Mihai Mila s-a făcut remarcat la alegerile locale din 2008 prin faptul că s-a ocupat de protecția celui care avea să se întroneze mare primar de Buftea. Deși are acte de identitate din care reiese că locuiește în Vo­luntari, acesta nu a ezitat nici o secundă să apeleze la mila domnului Stoica și să își ia și el partea, că doar nu degeaba și-a pus cârca la bătaie în 2008. Astfel, în data de 13 ianuarie 2010, la un birou nota­rial din Afumați se încheie un contract de vânzare-cumpărare între Dobrică Gheorghița, reprezentată prin mandatar Mila Mihai, în cali­tate de vânzător și același Mila Mihai în cali­tate de cumpărător. Este probabil un caz unic în analele isprăvilor notarilor publici din România, când la ambele rubrici, atât la vânzător cât și la cumpărător sem­nează una și aceeași per­soană. Mai trebuie menționat și faptul că Do­brică Gheorghița sem­nase o procură de reprezentare pe numele lui Mihai Mila în data de 22.10.2009 la același notar din Afu­mați la care s-a încheiat și tranzacția dintre Mila Mihai și Mila Mihai. În contractul de vânzare-cumpărare se precizează, la obiec­tul tranzacției, că este vorba despre “dreptul de proprietate asupra terenului arabil intravilan în suprafață de 1.800 metri pătrați situat în orașul Buftea, tarlaua 12, parcela 166, județul Ilfov, număr cadastral 6.071…”. Așteptăm pe site-ul ziarului comentariile buftenilor care în contul celor șase procente ce le reveneau din terenurile expropriate pentru ca­nalizări și irigații s-au ales cu tarlale de ­cinci metri deschidere și un kilometru adâncime în zona Câmpul Dârzei, acolo unde prețul, chiar și la notar, era de 100 de ori mai mic față de cel de la pepinieră.