Asociația GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est a organizat, pe 26 martie 2026, la Ștefăneștii de Jos, o întâlnire de animare dedicată Strategiei de Dezvoltare Locală, stadiului implementării acesteia, calendarului măsurilor ce urmează să fie lansate și oportunităților de finanțare disponibile prin Planul Strategic 2023–2027. Reuniunea a făcut parte din seria activităților desfășurate în teritoriu în perioada 23–27 martie, aferente trimestrului al doilea din anul al doilea de implementare, și a adus la aceeași masă reprezentanți ai administrației locale, ai instituțiilor centrale și județene, ai mediului privat și ai organizațiilor partenere interesate de accesarea fondurilor.
Articol apărut în cutia print a Jurnalul de Ilfov, nr.798
Întâlnirea Asociației GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est de la Ștefăneștii de Jos a avut un caracter aplicat, fiind construită în jurul unor informații concrete despre liniile de finanțare care urmează să fie deschise și despre pașii pe care trebuie să îi urmeze cei interesați, în cadrul proiectului „Reziliență și sustenabilitate pentru comunitate!”, proiect finanţat din fonduri nerambursabile prin Planul Strategic 2023 – 2027. Au participat reprezentanți ai primăriilor partenere din cadrul GAL, reprezentanți ai mediului privat, directoarea AJOFM Ilfov, Georgiana Țigănașu, Paul Moldoveanu și Cosmin Petrescu, reprezentanți ai MADR – Direcția Generală Dezvoltare Rurală, Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic, reprezentanți ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul OJFIR București, precum și alte persoane interesate de oportunitățile de finanțare. Au mai fost prezenți reprezentanți ai Asociației Romii din Ștefănești, membri ai parteneriatului GAL, reprezentanți ai Asociației CARS, dar și reprezentanți ai unor administrații locale.
În cadrul întâlnirii, directorul GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est, Ciprian Necula, a prezentat cele două măsuri care urmează să fie lansate în perioada imediat următoare, una destinată tinerilor și femeilor, ce vizează dezvoltarea de afaceri noi în zona non-agricolă, și o a doua măsură dedicată sectorului agricol. Totodată, au fost oferite informații despre condițiile de eligibilitate, tipurile de investiții care pot fi finanțate, precum și despre etapele administrative necesare pentru depunerea proiectelor. Discuțiile au vizat și măsurile deja lansate pentru autoritățile publice, proiectele depuse de primării și stadiul în care acestea se află.
Start-up-uri pentru tineri și femei, dar și investiții în agricultură
Paul Moldoveanu, consilier în cadrul Direcției de Dezvoltare Rurală, Autoritatea de Management pentru PNDR și Planul Strategic, care coordonează GAL-urile din Ilfov din anul 2018, a explicat că întâlnirea de la Ștefăneștii de Jos a făcut parte din acțiunile trimestriale de informare a potențialilor beneficiari. Specialistul a explicat că, în perioada următoare, vor fi lansate măsuri pentru start-up-uri non-agricole în mediul rural, cu finanțări de până la 70.000 de euro pe proiect, fără obligația de cofinanțare. Sprijinul este forfetar, acordat în două tranșe: 70% la început, pentru implementarea planului de afaceri, și 30% la final, după verificare. Paul Moldoveanu a subliniat că este vorba despre una dintre puținele finanțări disponibile în zona Ilfov fără contribuție proprie, iar activitatea GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est este una intensă, cu un nivel ridicat de implicare al echipei în relația cu instituțiile publice și cu mediul privat. Acesta a explicat că pe componenta publică au fost deja lansate trei măsuri, iar alte două sunt în pregătire, cu finanțări care pot ajunge la aproximativ 200.000 de euro pe proiect, iar suma totală alocată doar pentru unitățile administrativ-teritoriale din județul Ilfov se apropie de 1.500.000 de euro, domeniile vizate fiind în principal energia și infrastructura. Specialistul a detaliat și tipurile de investiții care pot fi susținute din aceste fonduri, de la infrastructură rutieră și utilaje pentru nevoile localităților până la soluții de independență energetică și investiții în școli. El a explicat că, pe partea privată, finanțarea poate merge atât către servicii, cât și către producție, pot fi sprijinite activități diverse, în funcție de nevoile comunităților, dar societățile eligibile trebuie să fie nou-înființate sau să nu fi avut activitate în ultimii trei ani, cu sediul în teritoriul GAL.
Paul Moldoveanu a insistat asupra faptului că procedurile nu sunt greu de urmat atunci când oamenii au acces la informație și sprijin și a transmis un îndemn către cei interesați să se informeze și să aplice.
Informația este adusă direct în comunități
Rolul acestor acțiuni de informare a fost explicat și de Cristina Todoran, reprezentantă a GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est, care a arătat că întâlnirile de animare sunt organizate trimestrial în toate cele 13 localități din teritoriul GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est. Ea a subliniat că aceste sesiuni sunt obligatorii în cadrul implementării strategiei și că scopul lor este de a duce informația direct în comunitate, acolo unde se află viitorii beneficiari. „În fiecare trimestru, noi suntem prezenți în teritoriu să facem aceste acțiuni de animare care sunt obligatorii. Mergem în localități și prezentăm strategia, prezentăm măsurile care urmează să fie lansate, ce s-a lansat, ce se contractează etc. La astfel de întâlniri poate participa oricine, iar toate informațiile necesare sunt publice”, a spus Cristina Todoran, menționând și pașii concreți pe care trebuie să îi urmeze cei interesați să depună proiecte, cum ar fi crearea unui cont în platforma AFIR, deținerea unei semnături electronice valide pentru reprezentantul legal și completarea documentelor disponibile în format editabil PDF, inclusiv cererea de finanțare și planul de afaceri. În opinia sa, faptul că documentele vor fi disponibile atât pe pagina GAL, după avizare, cât și în platforma AFIR, oferă transparență și predictibilitate pentru solicitanți.
Întâlnirea organizată de Asociația GAL Vlăsia Ilfov Nord-Est la Ștefăneștii de Jos a arătat, astfel, că strategia de dezvoltare locală se bazează pe informarea directă, contactul cu potențialii beneficiari și prezentarea concretă a mecanismelor de finanțare devin esențiale.
