Academia Română a organizat, miercuri, pe 15 ianuarie, în Sala Mare a Ateneului Român, sesiunea festivă «Sincroniile europene ale culturii române». Evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale a fost moderat de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și s-a bucurat de participarea extraordinară a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 485, ediția print
Cu acest prilej, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române le-a transmis tuturor românilor un mesaj de susținere a valorilor spirituale, culturale și identitare. În contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor și Anului comemorativ al filantropilor ortodocși, Preafericirea Sa a îndemnat la evlavie și dărnicie, iubire smerită și milostivă. „Dincolo de rolul esențial și binecunoscut al culturii române în evoluția țării noastre, este necesar să vorbim despre un aspect al culturii poporului român mai puțin evidențiat, însă foarte important atât de-a lungul istoriei, cât și în prezent. Este vorba despre cultura dărniciei, a generozității sau a filantropiei creștine, ca expresie a spiritualității românești, rezumată în cuvintele: «dar din dar se face Rai», deoarece Sfânta Scriptură ne învață că «cine ajută pe cei săraci împrumută pe Dumnezeu» și ne îndeamnă: «fiți milostivi, precum și Tatăl vostru (din Ceruri) milostiv este». Între virtuțile distincte ale poporului român, cultura dărniciei sau a omeniei reprezintă o moștenire importantă a valorilor și normelor care au modelat spiritualitatea și cultura poporului român”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, citat de Agerpres.ro.
Biserica, cel mai mare filantrop în societatea de azi
Potrivit aceleiași surse, Patriarhul României a evidențiat contribuția Bisericii la dezvoltarea „culturii dărniciei”, apreciind că aceasta este „în același timp o vocaț
e spirituală și o necesitate practică”. Totodată, Preafericirea sa a amintit și numele unor domnitori ai Țării Românești și ai unor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care au adus importante contribuții la dezvoltarea acestei activități. „Mai târziu, în România, activitatea filantropică instituțională a Bisericii a fost brutal întreruptă pentru aproape o jumătate de veac, odată cu instalarea regimului comunist de după cel de-Al Doilea Război Mondial (1946-1989), tocmai în perioada când cea mai arzătoare problemă era chiar asistența socială. Aflată sub prigoana comunistă, Biserica a fost nevoită să-și exercite doar misiunea ei sacramentală, liturgică și pastorală, fără activități social-filantropice instituționale. Însă, după anul 1989, când cultele religioase au primit libertatea reală de organizare și slujire în societatea românească, vechea tradiție filantropică a Bisericii a revenit în actualitate, încât astăzi Biserica Ortodoxă Română are peste 800 de instituții, proiecte și programe social-filantropice, fiind cel mai mare filantrop în societatea de azi. Cu toate acestea, nevoile sunt multiple, iar activitatea social-filantropică trebuie permanent susținută și extinsă, pentru a continua și azi cultura dărniciei sau a generozității», a mai spus Părintele Patriarh.
Foto: Basilica.ro
