”Nu vreau să spun neapărat că în trimestrul unu am avut alt guvern şi a fost o scădere, e o realitate şi, aşa cum unii spuneau că din cauza noastră a crescut cursul euro-leu, acum când a scăzut înţeleg că nu e datorită nouă. Numai când se întâmplă ceva rău e din cauza noastră, dacă se întâmplă ceva bun e meritul forţei divine”, declara Victor Ponta de curând. Tot el spunea la o întâlnire cu oamenii de afaceri că guvernul va încerca să asigure un echilibru în economie într-o perioadă în care „zgomotul şi căldura politică” par să acopere lucrurile de substanţă, principala preocupare a Executivului nefiind bătălia politică, ci funcţionarea economiei. În discursul susţinut în faţa acestora, Ponta a arătat că este un premier social-democrat care a înţeles că economia se află înaintea socialului şi că Guvernul va încerca să îmbunătă-ţească mediul de afaceri, astfel încât statul să nu mai fie „un duşman şi o piedică” în derularea proiectelor de investiţii. Din păcate, sub demagogia lui Ponta se ascunde trista realitate: în trei luni de zile de guvernare USL, prognozele de creştere economică s-au diminuat, și vorbim acum de un produs intern brut estimat a creşte cu doar 0.9 procente în acest an. Este estimarea oficială a FMI. BERD, pe de altă parte este şi mai pesimistă şi spune că pentru moment credem că economia va tura foarte lent cu doar 0.8%”. Din păcate, efectele Guvernării actuale se resimt în special în ratele şi facturile pe care le plătesc românii. Cauzele principale ale acestei stări de fapt sunt amatorismul în a conduce această economie și lăcomia de a vrea cu orice preţ la şefia ţării.
Aşa se face că, în momentul de față, avem un Guvern cu rezultate economice, scuzați, am vrut să spun, fără rezultate economice” .
Nu vedem pădurea din cauza copacilor
Situația din România este și sub lupa analiștilor externi, care au ajuns la concluzii deloc măgulitoare pentru noi. Conform acestora , lupta pentru putere de la București a reaprins dezbaterea cu privire la extinderea UE și a relevat continuitatea fostei elite comuniste în România. Criza din România, care are loc după derapajele premierului ungar Viktor Orban cu privire la instituirea unei ordini constituționale, relevă cum „unele foste state din blocul estic continuă să se lupte cu cu demonii din perioada comunistă. Aceasta „arată că adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte și că progrese democratice obținute cu greu pot aluneca înapoi”. Conflictul actual din România prezintă asemănări cu alte „confruntări din Europa între un președinte care susține austeritatea și un Guvern care afirmă că vrea să stimuleze crearea de locuri de muncă și creșterea economică. Ceea ce îl individualizează, însă, este faptul că are loc în contextul unei „culturi politice nearticulate” și a unei „Constituții depășite, care definește responsabilitățile politice prea vag”.
Însă „viitorul este nesigur”, chiar dacă Traian Basescu a fost repus în funcția de președinte. După cum spun analiștii, România „s-ar putea confrunta cu doi ani de coabitare turbulentă, asta presupunând că Guvernul câștigă alegerile din noiembrie”. De asemenea, criza politică poate alimenta dezamăgirea cetățenilor față de elita politică, percepută ca fiind mai interesată de luptă decît de soluționarea problemelor și deja, în opinia multor români, sistemul politic trebuie sa fie reînnoit și să apară noi partide.
