Primarul Gheorghe Pistol, „arma” locuitorilor din Buftea pentru alt ­nivel de trai

Însorit ne-a fost dumul către Buftea şi habar nu aveam ce va urma: o discuţie cu un politician „altfel”. Nu ştia că venim, aşa că nu a avut timp să pregătească tere-nul. Întrând în biroul lui, ne-a izbit un flipchart cu hârtia plină ochi cu problemele de rezolvat ale primarului. Ce-i tăiat cu verde, înseamnă că e rezolvat. Ce e cu roşu, e urgent, urgent. Vegheaţi de singura decoraţiune murală a biroului, o frumoasă icoană argintată a Maicii Domnului,  l-am întrebat pe primarul Gheorghe Pistol despre temele din lunga listă.

Cantină socială ­pentru 4000 de ­oameni

Rep: Când aveţi termen de finalizare pentru tot ce este trecut pe hârtie?

Gh. Pistol: Tot ce vedeţi înscris pe hârtie trebuie terminat până la sfârşitul anului. Ne grăbim acum să facem studiul de fezabilitate pentru o cantină socială şi o sală de sport pe care vrem să le prindem în Comisia Naţională de Investiţii. Cantina va deservi în jur de circa 4000 de persoane, şomeri, bătrâni, copii. Am toate motivele să deschid această cantină pentru că pe raza localităţii există o fabrică de pâine şi una de mezeluri. Nu-mi rămâne decât să-i conving să participe şi, aşa cum am spus la şedinţa de consiliu, eu voi face voluntariat la această cantină: voi merge să spăl vase, să servesc oamenii, ce e nevoie. Eu trebuie să fiu exemplu pentru ei. Avem prevă-zut inclusiv o sală de pomeni pentru că aşa e mersul vieţii şi oamenii au nevoie de aşa ceva. Vremurile nu mai sunt favorabile mersului la res­taurant pentru aşa ceva. Având o bucătărioară acolo, fiecare vine cu produsele de acasă şi face ce are de făcut conform tradiţiei, gratuit. Apoi, avem făcute proiectele tehnice, avizate de Comisia tehnică de expertiză a Ministerului Dezvoltării pentru anveloparea a 54 de blocuri la care lucrările vor demara în primăvară. 

Vizavi de Judecătorie vreau să fac o bază sportivă cum nu s-a mai văzut, numai din venituri proprii. Am făcut un calcul şi baza va avea teren de sport în aer liber, nu va fi acoperită. Vorbim de terenuri de handbal, de baschet, de fotbal, de tenis de câmp, de skateboard pentru ca toată lumea să se regăsească în această zonă.

Hidranţii, cișmelele și toaletele

Când am venit aici, primul lucru pe care l am făcut a fost să-l chem pe cel de la ISU. Când i-am spus că vreau ca la fiecare bloc să existe un hidrant, s-a mirat. Iată, aveţi aici, hidranţii sunt în lista mea de investiţii. Apoi, lucrez acum la toa­lete publice, am făcut proiecte şi le am prevăzut în zona bisericilor, în zona parcurilor, a staţii-lor de autobuz, a spitalelor şi a şcolilor. Apoi, în Buftea nu există nicio cişmea. Ţi e sete, e închis la ma­gazin, chiar aşa de greu poate fi să avem cişmele?

Conducte de apă din 1972, școli fără ­dispensare

Reporter: Mai există locuinţe fără apă la Buftea?

Gh. Pistol: Nu, apă avem, problema mare este în legătură cu o anume calitate a apei. Avem conducte neschimbate din 1972 şi trebuie investiţii majore. Am pierdut accesarea fondurilor pe 2007-2013 pe apă şi canal din motive neştiute şi este nevoie de reabilitarea reţelelor.

Nimic fără Dumnezeu

Îmi doresc ca Buftea să devină o oază, să fie aici cetatea filmului, dar mai întâi trebuie să identificăm şi să rezolvăm toate problemele sociale. Inclusiv pe partea de biserici, lucrăm la direcţionarea oamenilor către biserică, cred că trebuie să încercăm pe toate căile ca ei să devină mai buni. Avem 5 biserici în Buftea şi, eu ca persoană fizică, am finanţat (ca în fiecare an) 10 autocare pentru ca oamenii să poată ajunge la Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi. Anul trecut am fost numai cu 5 autocare, dar acum oamenii au avut pretenţii mai mari. Îmi doresc foarte mult de la anul să avem o direcţie culturală în cadrul Primăriei Buftea, cu program bine stabilit, bugetat, să nu mai dau din colţ în colţ că nu am bani pentru un eveniment, aşa cum a fost pentru Balul Pensionarilor.

Transportul gratuit pe baza carnetului de note

Rep: Cu ce merg buftenii la muncă şi elevii la şcoală?

Gh. Pistol: Avem transport cu un operator regional de maxi-taxi, noi nu am avut posibilitatea de a introduce autobuzele noastre. Drept care am apelat la cei de la RATB şi am făcut un contract. Există, deci, linia 460 bis şi am dezvoltat şi două reţele de traseu, prin Flămânzeni şi prin Agricultori. Sunt autobuze care merg până la Remat, vine iarna, copiii trebuie să meargă la şcoală, bunicii la spital. Pe liniile preorăşeneşti doar pensionarii au gratuitate, pentru copii şi studenţi există numai abona-mente cu 50% plată. O să mai lucrăm la un regulament pentru că vreau să am din partea elevilor şi o prezenţă la şcoală ca să nu punem maşina la şcoală pentru ca tu, elev, să te duci la bar. Te duci gratuit la şcoală dar dacă nu ai prezenţă acolo, nu mai urci în maşină.

Rep: Ce înseamnă punctul 15 de pe listă, „Cartier tineri”?

Gh. Pistol: În momentul de faţă suntem cu planul de urbanism zonal la judeţ să primim avizul pentru cele 314 locaţii pentru tineri. Când primim avizul de la judeţ, le am înţăruşat lotul, avem deja modelul de case stabilit. Investiţiile la utilităţi le va face primăria. 

Rep: La punctul 8 scrie „Acoperişuri blocuri-ugent”…

Gh. Pistol: Da, avem foarte mari probleme cu acoperişurile blocurilor, oamenii nu-şi permit costul reparațiilor în momentul de faţă şi am considerat că putem noi in-terveni la manoperă. Ei îşi cumpără materialele şi noi să venim cu mâna de lucru. 

Rep: Salubritatea e o problemă la Buftea?

Avem în momentul de faţă un contract de ridicare a gunoaielor în fiecare zi pentru cei 22 de mii de locuitori. Am reuşit să facem nişte căsuţe verzi în care sunt închi-se gunoaiele şi astfel să împiedicăm ca oamenii să mai umble în gunoaie şi câinilor să tragă de resturi şi să le împrăştie pe stradă. Căsuţele sunt deschise numai de muncitorul de la Rosal cu o cheie specială. 

Reporter: Aveţi câini fără stăpân în oraşul dvs.?

Gh.Pistol: Am reuşit în momentul de faţă (chiar m-a sunat profesorul Dobrican care a mers pe teren zi de zi) să facem o sală de operaţii şi la ora aceasta noi operăm câinii comunitari din oraşul Buftea din banii primăriei. Am făcut un recensământ al tuturor câinilor şi avem vreo 300 care vor fi sterilizaţi. Avem multe probleme cu firme-le care capturează câinii din Bucureşti, au adăposturi (să zicem) în Dâmboviţa, tranzitează Buftea şi ne mai lasă şi nou câţiva. Sunt o problemă câinii şi lucrez la un regu-lament de gestionare a câinilor fără stăpân pentru ca de exemplu, cei care au câini maidanezi şi vor să-i întreţină să plătească o taxă  de 100 de lei pe an dacă nu vor să-i sterilizeze. Dacă au pedigree, nicio problemă, dar vreau să ştiu ce se întâmplă cu căţeluşii care rezultă. Adică, să avem un control şi am ridicat problema aceasta şi la Liga primarilor pentru că există şi oameni care nu iubesc câinii şi care îi otrăvesc. Şi tot noi ne simţim vinovaţi din cauza aceasta.  Vreau să dau drumul la un site pen-tru adopţii, unde să fie fiecare câine cu povestioara lui, să sensibilizăm oamenii şi să le dăm în grijă aceşti ­câini ai nimănui.

Rep: Punctul 16 pe listă menţionează „fotovoltaice”

Gh. Pistol: Am fost curtaţi de foarte multe firme de panouri fotovoltaice pentru că este un subiect la modă. Și noi ne dorim să avem dar în zona noastră valoarea te-renului este mult mai ridicată. Să blochezi un teren pe 25 de ani, nu ştiu dacă rentează. Noi încă mai avem de pus în posesie în momentul de faţă şi până nu terminăm reconstituirea dreptului de proprietate, nu avem cum să blocăm nişte suprafeţe de teren. Nu că ar fi mult teren la dispoziţie dar, vom trage linie după ce se face intrarea în posesie şi dacă rămâne suficient teren, sunt de acord să avem şi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public, pentru instituţiile publice, pentru cetăţeni. 

Reporter: Scrie cu roşu pe listă „Dispensar Şcoala I şi Şcoala II”. Le renovaţi?

Gh. Pistol: Nu, trebuie să le construim. Vă vine să credeţi că o şcoală şi un director de şcoală care are în subordine 1500 de copii nu are un cabinet medical? Noi nu avem dispensare în momentul de faţă la ­şcoli. Copiii, deci, nu au fişe cu care să meargă mai departe în drumul lor în viaţă. Dacă li se întâmplă ceva în timpul orelor de şcoală, nu are nimeni cum să-i panseze. Nu vă daţi seama…eu merg cu toate grămadă aşa. Ce vedeţi pe flipchart e un sfert din câte am de rezolvat, am pus acolo nu-mai problemele ugente. 

Lacurile înapoi la ­bufteni

Am fost special la Vedea de Argeş pentru a constata cum au făcut ei pentru că vreau să dau buftenilor lacurile de aici, cele două care sunt în spatele sălii de sport. Dacă fac dovada că au buletin de Buftea, să meargă la pescuit gratuit. Până acum au fost toate date cu chirie către diverse firme. Nu, lacurile sunt ale buftenilor şi ei trebuie să aibă posibilitatea să ajungă la ele, cu zone frumos amenajate pentru grătare etc.

Bucureștenii să facă turism și la Buftea

Conştient că populaţia Capitalei reprezintă un capital nu foarte bine exploatat în localităţile din jurul Bucureştiului, primarul Gheorghe Pistol a pus la cale un proiect cu două direcţii pentru ca bucureştenii să înceapă să fie atraşi de Buftea.

„La recenta întâlnire pe care am avut-o cu cei de la Agenţia regională de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov am constatat că nimeni nu are prevăzut vreun plan referitor la turism. Noi trebuie să ne punem în valoare mânăstirile, palatele pe care le avem. Călcăm pe istorie şi nu ştim s-o punem în valoare. Aţi spus bine de studiourile MediaPro din apropiere: eu nu concep să vină vreun regizor cunoscut şi să nu treacă prin Buftea. Am în derulare să fac aici cetatea filmului pe proiecte europene. Desi-gur, primim impozitele cuvenite din partea studiourilor, dar cred că trebuie să le punem mai bine în valoare. De aceea, îmi doresc să avem pe site-ul primăriei un calen-dar cultural şi sportiv.

Cum pot să atrag eu bucureştenii? Să se uite pe internet şi să vadă că la Buftea se întîmplă cutare, se sărbătoreşte hramul bisericii, există o acţiune la Calul Bălan. 

Apoi, există partea practică a vizitei unui bucureştean: să vină să-şi facă piaţa de la Buftea. Intenţionez să creez o piaţă (avem o piaţă privată, dar vreau să facem una modernă) şi să închei un protocol cu fiecare primar din Dâmboviţa, să-mi dea producătorii să vină să-şi vândă marfa aici, fără intermediari, să avem aici produse ieftine, proaspete şi garantate. Pentru producătorii bufteni care oricum nu-s prea mulţi le dau gratuitate la tarabă, iar pentru cei din Dâmboviţa fac un protocol cum am mai spus. Un singur lucru este sigur: nu mai accept bişniţarii. Vreau ca bucureştenii să vină la Buftea pentru coşul zilnic sănătos. Dar, pentru ca producătorii bufteni să fie competitivi, îmi doresc ca prin societatea primăriei să construim solarii, le punem teren la dispoziţie şi astfel să-şi aducă produsele în piaţa noastră, a primăriei”.

Orice funcţie are un preţ

Reporter: Ce spun oa­menii despre dvs.?

Gh. Pistol: Oamenii de aici au impresia că după ce voi veni la primărie îmi va trece elanul într o lună de zile, dar eu de dimineaţa de la opt până seara la opt sunt numai al primăriei. Am noroc că mă înţelege soţia mea, în schimb regret că pierd perioada cea mai frumoasă din viaţa copiilor mei, am o fetiţă de 6 ani şi un băieţel de 4 ani. Plec dimineaţa, ei dorm, ajung seara, ei dorm. Este singurul motiv de regret, în rest vreau ca buftenii să poată spune la următoarele alegeri ceva de genul: „ Să alegem unul măcar ca Pistol”, să ştie ce să aleagă pentru că ei nici n au ştiut ce vor. Acum se miră că se poate, că se schimbă ceva. Vedeţi cum e masa mea de lucru? Dacă mă găseaţi în ordine, înseamnă că era dormitor la primarul din Buftea.

De final…

Buftea este un oraş prin care au trecut nume mari ca Franco Zefirelli şi Francis Ford Coppola. Buftea găzduieşte palatul Ştirbei şi datorită prinţului Barbu Ştirbei în 1903 s-a construit Fabrica de Conserve, în 1900 s-a ridicat Fabrica de vată, în 1902 a apărut Şcoala profesională. În 1934 a apărut biserica Sf. Varvara. Buftea a cunos-cut o perioadă de glorie şi apoi a intrat în amorţire. Oraşul este cumva între vechi şi nou, ca o carte veche din care lipsesc câteva pagini… importante.