Reprezentanții din industria tutunului susțin că dacă nu ar mai putea plăti taxele la bugetul de stat, timp de două luni, România ar putea intra în deficit bugetar excesiv. Afirmația aparține Gildei Lazăr, directorul de comunicare al Japan Tobacco International.
Gaura pe care bugetul de stat ar înregistra-o în cele două luni de neplată a obligațiilor fiscale s-ar ridica la circa 500 de milioane de euro. „Ţinta de deficit bugetar este de 2,95%. Dacă noi nu plătim două luni taxele, pentru că nu vindem, nu pentru că nu vrem, s-ar putea să intrăm pe un deficit bugetar excesiv. Este o limită foarte strânsă. Guvernul trebuie să decidă: vrea să funcţionăm în continuare ca industrie legală și să plătim taxele sau să se intre în procedură de deficit excesiv”, a spus Gilda Lazăr.
Producătorii cer amânarea Directivei tutunului
Producătorii de ţigări i-au cerut premierului Dacian Cioloș amânarea cu șase luni a termenului de conformare a producţiei la noile prevederi din Directiva tutunului, arătând că, în caz contrar, există riscul blocării pieţei. „Problema nu este doar a noastră, este și a statului. Dacă noi nu producem și nu vindem, ei nu încasează și trebuie să găsim împreună o soluţie constructivă. Dacă un pachet ar costa 10 lei, statul ar pierde opt lei, iar noi am pierde doi lei, în care intră și cheltuielile de producţie. Este cel mai taxat produs din România. Riscăm o criză a ţigaretelor legale pe perioada de vară, când este perioada de vârf. În aceste condiţii, contrabanda ar crește, pentru că ea crește tot timpul în an electoral. Noi avem stocuri pentru o perioadă de 25 de zile, pentru că nu avem voie să producem mai mult, deoarece nu primim timbre fiscale”, a adăugat Lazăr.
Nu se cunoaște lista ingredientelor
O altă problemă cu care se confruntă industria este cea a ingredientelor care pot fi introduse în ţigări. „În momentul de faţă nu știm care vor fi ingredienţii permiși pentru fabricarea produselor din tutun. Potrivit directivei ar trebui să existe o listă prioritară de 15 ingredienţi. Deocamdată nu am văzut-o, pentru că nu este gata nici la nivelul Comisiei Europene. Ingredienţii pe care avem voie să-i folosim, vor apărea probabil la trei luni după adoptarea legii. Cum putem noi să știm, la 20 mai, ce punem în ţigarete, dacă cei de la Ministerul Sănătăţii nu știu?”, se întreabă directorul de comunicare JTI. Potrivit acestuia, anul trecut au fost comercializate în România peste 1,2 miliarde de pachete de ţigări, iar pe piaţă există aproximativ 150 de sortimente. „Toată industria este lăsată la decizia unui singur om, care se consideră specialist. Nu poţi să fii specialist în orice. Aici este vorba de producţie și comercializare. Un specialist în pneumologie nu are cum să fie specialist în produse industriale”, a afirmat Gilda Lazăr. Potrivit acesteia, adaptarea la directiva 2014/40/UE i-ar costa pe cei trei mari producători de tutun din România – JTI, BAT și Philip Morris – între 9 și 35 de milioane de euro.
