Un proiect implementat de administrația locală din Bragadiru și care părea să fie încununat de succes riscă să eșueze lamentabil. Mai mult, repercusiunile asupra bugetului local ar putea fi catastrofale. Iar efectele asupra locuitorilor urbei ilfovene vor fi dintre cele mai neplăcute. Edilii sunt într-o situație fără ieșire, a cărei rezolvare nu depinde de ei și susțin că pentru remedierea problemelor apărute este nevoie de o intervenție de la nivel guvernamental.
Povestea noastră începe în anul 2009, când administrația locală din Bragadiru a conceput, în cadrul Programului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), cinci proiecte generoase, menite să schimbe fața orașului și să îmbunătățească condițiile de trai ale locuitorilor. Proiectele urmăreau accesarea de fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. Pe scurt, cele cinci proiecte aveau în vedere „Modernizarea infrastructurii rutiere, refacerea suprafeței carosabile și a trotuarelor aferente”, „Modernizarea structurală și peisagistică a spațiilor verzi aferente zonelor de locuințe”, „Dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat public, cu rețea subterană”, „Modernizarea din punct de vedere arhitectural și peisagistic a Parcului de Agrement” și „Achiziționarea și instalarea sistemului de supraveghere video pentru creșterea siguranței și prevenirea criminalității”. Toate bune și frumoase, numai că…
Doar 3 proiecte s-au putut finaliza
Pentru trei dintre cele cinci proiecte și anume cele care priveau modernizarea peisagistică a spațiilor verzi, modernizarea parcului și instalarea sistemului video, finanțarea a fost primită în decembrie 2013, iar lucrările au fost finalizate cu succes, de către asocierea de cinci firme care câștigase licitația, mai exact SC PROMS CONCEPT GROUP SRL în calitate de lider al asocierii, SC DELTA ACM 93 SRL, SC SMART DEVELOPMENT CO SRL, SC UTI GRUP SA și SC GARDEN CENTER GRUP SRL. Succesul a fost atât de mare, încât cele trei proiecte au fost mediatizate într‑un clip publicitar, pe mai toate posturile TV. Ei, dar așa cum spunea și maestrul Rebengiuc în clip, „Povestea merge mai departe”… Alte două proiecte din acest program de dezvoltare urbanistică au primit finanțare ceva mai târziu decât suratele lor. Este vorba de proiectul privind sistemul de iluminat public și cel de reabilitare a unor străzi din Bragadiru, care au primit acceptul de finanțare în februarie 2015, respectiv martie, același an. Termenele de finalizare: 16.10 2015, pentru iluminat și nov. 2015, pentru străzi. Executantul se apucă de lucru, dar… singurii care reușesc să-și ducă la bun sfârșit partea lor de lucrare, 4 străzi, sunt cei de la DELTA ACM.
La SC PROMS apar probleme
Lucrurile încep să scârție odată cu scandalul în care a fost implicată firma cumnatului premierului Ponta, Grossmann Engineering Group, companie „abonată” la contracte cu statul. Bine, bine, veți spune, dar ce are Grossman cu PROMS? Păi, are! Pentru că SC PROMS era prezentă în mai multe asocieri cu compania respectivă și a început să fie luată „la puricat” de procurorii DNA. Efectul asupra desfășurării activităților din Bragadiru ale firmei a fost crunt. Lucrările au început să treneze, din cauza dificultăților întâmpinate de companie în finanțarea lucrărilor, iar locuitorii s-au trezit cu străzile vraiște și în imposibilitatea, în unele cazuri, de a ajunge cu mașina la domiciliu. În schimb, firma care se ocupase de introducerea rețelei de canalizare pluvială s-a achitat de partea ei de execuție. Dar, ce te faci, când PROMS SRL a lăsat lucrările de izbeliște, pentru că, spun ei, nu mai au avut bani pentru aprovizionare. Deși, conform caietului de sarcini, ei sunt obligați să poată susține finanțarea lucrărilor pe o perioadă de trei luni. Tot ce au realizat cei de la PROMS a fost doar un morman de promisiuni că vor duce lucrările la bun sfârșit. Dar, realitatea arată cu totul altfel. PROMS lucrează, pe ici pe colo, dar în ritm de melc. Și dacă luăm în considerare că vine iarna, situația riscă să devină dramatică. Iar, bineînțeles, toate nemulțumirile (justificate, de altfel) se varsă în capul primarului, care, însă, nu are nicio vină. Pentru că, mecanismul decontării din banii europeni accesați a facturilor emise de către executant este foarte anevoios.
Traseul banilor de la beneficiar la executant
Sunt convins că puțin cunosc regulile de finanțare din fonduri europene impuse de CE. Majoritatea oamenilor cred că, odată aprobată suma de bani, aceasta este vărsată în conturile primăriilor, iar de-acolo, primarii fac plățile către cei care execută lucrările. Nici pe departe. Drumul este mult mai lung și mai sinuos. Astfel, să zicem, constructorul vine cu factura pentru lucrări, la primărie. Primăria face recepția lucrărilor și trimite cererea de plată către Asociația de Dezvoltare Regională (ADR), organism intermediar de verificare. O cerere de plată înseamnă vreo două-trei bibliorafturi de acte justificative, pe care responsabilii din primărie le semnează și ștampilează filă cu filă. După verificarea corectitudinii actelor respective, în caz de nelămuriri, ADR cere clarificări de la managerul proiectului. În fine, dacă se constată că totul este în regulă, mormanul de hârtii ajunge la Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AMPOR), care dispune livrarea banilor în contul executantului. În medie, un astfel de proces laborios durează și 2-3 luni, în funcție de clarificările solicitate. Fără comentarii.
Beneficiarul trebuie să dea banii înapoi
Să revenim la situația de acum din Bragadiru. Așadar, la cele două proiecte cu probleme, întârzierile sunt îngrijorătoare. Dacă SC PROMS nu se încadrează în termenele de execuție, se va pierde finanțarea. Mai mult, beneficiarul (primăria) va trebui să returneze din bugetul propriu banii cheltuiți cu proiectul respectiv. Iar în cazul celor două proiecte rămase „în aer” vorbim de, nici mai mult nici mai puțin, 1,5 milioane de euro! Pentru a evita această situație, beneficiarul poate apela la două măsuri: fie reziliază contractul cu firma care nu și-a îndeplinit sarcinile asumate și continuă lucrările din fonduri proprii, lucrarea trebuind să fie finalizată până în aprilie 2016, fie reia licitația și finalizează investiția cu altă firmă. În cazul orașului Bragadiru, însă, nicuna dintre aceste variante nu este viabilă, pentru că, în primul caz, bugetul local nu poate să susțină finalizarea execuției, iar în cel de-al doilea caz, organizarea unei noi licitații, cu eventualele contestații, poate dura, în cel mai fericit caz, 4-5 luni, timp în care va expira termenul de execuție de 31 dec. 2015.
Astfel de situații se întâlnesc peste tot, în țară. De aceea, edilii din Bragadiru susțin că este necesară o intervenție la nivel guvernamental, altfel riscăm să ne trezim că multe primării vor da faliment. Din păcate, până acum, nu sunt semne că ar interesa pe cineva această problemă, iar adminstrațiile locale vor fi bune de plată. Vorba aceea, și fără lucrări finalizate și cu banii luați…
