Proiectul „Implementarea Agendei Europene pentru Educația Adulților”
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), împreună cu Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) şi Ministerul Educaţiei, au organizat, zilele trecute, ultima dintre cele opt conferințe regionale de conștientizare și informare privind participarea adulților la învățare, pe tot parcursul vieții.
Evenimentul a avut ca scop prezentarea proiectului “Implementarea Agendei Europene pentru Educaţia Adulţilor”, finanţat de Comisia Europeană, Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură, în cadrul programului “Învăţare pe tot parcursul vieţii”.
Formarea profesională a adulţilor câştigă teren
Nevoia de formare profesională este una continuă, determinată de competiția națională și internațională, care necesită un grad ridicat de flexibilitate, calitate și inovație, fie de evoluția rapidă a tehnologiei, fie de alte motive personale sau nepersonale. Iar în prima jumătate a anului 2014, comparativ cu perioadele anterioare, s-a înregistrat o creștere a numărului programelor de formare profesională continuă organizate la nivel național.
Dan Jugănaru, director general al Camerei de Comerț Constanța și consilier personal al președintelui CCIR, a explicat că țara noastră a pierdut, în ultimii ani, mulți oameni bine calificați, care au ieșit din sistem pe cale naturală (pensionare) sau alegând, pur și simplu, să muncească în alte țări. ”De aceea, datoria mediului de afaceri este de a se implica mai mult”, a spus Jugănaru. ”Pentru că România are nevoie de ”meserii” de nivel mediu, de forță de muncă calificată”, a completat, la rândul său, Dan Dumitru, directorul Camerei de Comerț Ilfov. Acesta a catalogat județul, drept ”o curiozitate”, având în evidență – 25.000 de de firme, din care 17.000 în activitate și peste 40.000 de puncte de lucru. De asemenea, se remarcă o gamă extrem de variată de activități – de la agricultură la cercetare de cel mai înalt nivel (cel mai puernic laser, la Măgurele, proiectul ELI-NP).
Stelian Fedorca, secretar de stat în Ministerul Educației, a vorbit, de asemenea, despre admiterea la școala profesională, care ar trebui să se facă de către agentul economic, înainte de admiterea computerizată la nivel național. Fedorca a înaintat propunerea ca elevii care nu intră la școala profesională să se îndrepte către liceul tehnologic. ”Încercăm ca acolo unde sunt agenți economici, liceele tehnologice să le reprofilăm în funcție de ce se întâmplă pe piața forței de muncă din acea zonă. O țară fără meseriași nu există, acesta este viitorul. Școala profesională va începe după terminarea clasei a VIII-a și va dura trei ani și nu doi“, a spus consilierul. Acesta a mai precizat că pentru elevii care învață la școlile profesionale și care fac practică în cadrul firmelor statul alocă lunar câte 200 de lei, iar agenții economici alți 200 de lei, până la finalizarea studiilor.
Cifre pentru regiunea București-Ilfov
Numărul absolvenților programelor de formare profesională, la nivelul regiunii București-Ilfov, a ajuns, în prima jumătate a anului în curs, la peste 20.000. Aceasta reprezintă aproape un sfert din numărul total al absolvenților, la nivel național. În ceea ce privește situația programelor de formare organizate, regiunea București – Ilfov este cea mai dezvoltată din punct de vedere al activităților desfășurate în domeniul formării profesionale continue, cu un procent de 29%. Și, dacă la nivel național s-a evidențiat o diferență între tipurile de programe de formare profesională, în sensul că cel mai mare număr a fost înregistrat în rândul programelor de inițiere, specializare și perfecționare (PFP – 60% din totalul programelor desfășurate), programele de calificare reprezentând doar 40%, la nivelul regiunii București-Ilfov, această diferență devine semnificativă. Aici, în primele 6 luni ale anului 2014, s-au înregistrat 1.615 PFP și 608 programe de calificare, situația datorându-se faptului că, în București, majoritatea celor care optează pentru participarea la cursuri de formare profesională continuă au deja o calificare, dar doresc să se specializeze/perfecționeze în alte domenii. De asemenea, fluctuația mare de personal, reducerea posturilor sau a introducerea unor noi posturi cresc tendința participării la cursuri de specializare sau perfecționare.
