O nouă mare sărbătoare îmbracă țara în straie frumoase, de sărbătoare, sâmbătă, pe 26 septembrie. Credincioșii ortodocși îl prăznuiesc la această dată pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, fost Domn al Țării Românești între anii 1512-1521, ocrotitorul Mănăstirii Snagov și al Mănăstirii Curtea de Argeș, în prezent.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 517, ediția print
Rămas în istorie ca Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii, Biserica i-a acordat voievodului Neagoe Basarab un loc important în calendarul creștin ortodox încă din data de 8 iulie 2008, când Sfântul Sinod a hotărât canonizarea sa. De atunci, toată țara îl cinstește în chip deosebit și îl slăvește an de an, la data de 26 septembrie. Și nu este de mirare. În timpul domniei sale, voievodul Neagoe Basarab a ctitorit mai multe lăcașe de cult, a împodobit altele cu tot ceea ce a fost mai frumos și mai de folos credincioșilor, făcând ca viața spirituală și duhovnicească să cunoască o dezvoltare aparte, să înflorească.
A lăsat poporului numeroase ctitorii și prima creaţie de valoare universală a literaturii române
“Fericitul Voievod Neagoe Basarab a fost vlăstar domnesc, născut într-o familie evlavioasă de prinţi creştini. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa, temătoare de Dumnezeu, făcea parte din familia boierilor Craioveşti. Neagoe, darul lui Dumnezeu, a devenit, prin adopţie, unul dintre cei patru copii ai familiei dreptmăritoare creştine. Înrâurit de credinţa părinţilor săi, acest minunat copil a deprins din fragedă vârstă învăţăturile mântuitoare şi virtuţile credinţei ortodoxe. Pentru că a cunoscut viaţa îmbunătăţită a părinţilor de la mănăstirea Bistriţa vâlceană, ctitorie a părinţilor săi, tânărul Neagoe s-a străduit să adune ca o albină din nectarul şi dulceaţa Sfintelor Scripturi şi a Sfinţilor Părinţi, care-l vor ajuta mai târziu la alcătuirea scrierilor sale şi la conducerea poporului dreptcredincios spre multe împliniri duhovniceşti şi artistice. (…) Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, iubitorul de Hristos, Neagoe, în anul 1512 a fost chemat la demnitatea de Voievod al Ţării Româneşti, deşi el a refuzat această cinste cu smerite cuvinte: «Puneţi altul pe carele veţi vrea dimpreună şi cu sfatul nostru, iar pe mine mă iertaţi, că nu voi fi». Poporul, însă, cunoscând vrednicia lui, l-a rugat să accepte înalta dregătorie în stat şi numai după multe stăruinţe fericitul «Neagoe se plecă glasului năroadelor şi luă coroana şi schiptrul a toată Ţara Românească. Şi îndată făcu judecată şi dreptate între oameni». Sfântul Voievod s-a arătat chibzuit şi bun organizator al ţării, drept aceea toţi mulţumeau lui Dumnezeu pentru domnia lui, căci s-au învrednicit a vedea şi a avea domn ca acesta. (…) Sfântul Neagoe a rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa intitulată «Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie». Este prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filozofic şi enciclopedic, în acelaşi timp, Învăţăturile sale sunt o adevărată lecţie de pedagogie morală şi spirituală, un adevărat cod de comportament fiinţial şi demnitate umană pentru toate timpurile. Dar nu numai aceste învăţături ni le-a lăsat moştenire măritul voievod, ci şi multe mănăstiri, biserici şi aşezăminte în ţara peste care a domnit timp de nouă ani şi opt luni, între care cea mai strălucită este Mănăstirea Argeşului, pe care Gavriil, Preotul Sfântului Munte din acea vreme, a numit-o pentru măreţia ei Sionul Românesc. În scurta sa viaţă pământească, Voievodul Neagoe Basarab a fost socotit de toată lumea moştenitorul de drept al tradiţiilor imperiale bizantine, iar în această calitate a ajutat toate popoarele creştine ortodoxe aflate sub stăpânirea Semilunei, plătindu-le datoriile, reparând multe mănăstiri şi biserici şi înzestrându-le cu cele necesare. A făcut donații mănăstirilor ortodoxe din Muntele Athos, Muntele Sinai, Ierusalim, Țara Românească”, scrie site-ul crestinortodox.ro.
Actuala biserică a Mănăstirii Snagov, așezământ întemeiat de Sf. Neagoe Basarab
Sfântul Neagoe Basarab s-a mutat la Domnul la data de 15 septembrie 1521. El este înmormântat în gropnița domnească de la Curtea de Argeș, ctitoria sa. Mănăstirea Snagov, vestit monument istoric și de artă feudală, se află sub ocrotirea Sfântului Voievod Neagoe Basarab, actuala biserică fiind ctitoria sa.
„Mănăstirea a fost în timpul îndelungatei sale istorii active un important centru monahic dar și de cultură, întrucât domnitorul Constantin Brâncoveanu a înființat aici una dintre tipografiile sale de cea mai bună calitate. Printre alții, tipografia l-a avut în fruntea sa pe cărturarul Antim Ivireanul, care a tipărit, pentru prima dată cu litere mobile, primele cărți în limba română, cu caractere latine. Astfel, întâia carte cu litere latine a epocii limbii române moderne a fost „Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”. Printre altele, Mănăstirea Snagov a adăpostit la diferite momente valori materiale și culturale deosebite. Mănăstirea a adăpostit pentru perioade îndelungate de timp unul din centrele de batere a monedei din Valahia”, conform ro.wikipedia.org.
