@ Ghidul persoanelor cardiovasculare pentru o toamnă atipică

În contextul unei toamne atipice, cu temperaturi de 26-27 de grade Celsius la orele amiezii, la mijlocul lunii octombrie și o scădere bruscă până la 11 grade Celsius în doar câteva zile, pacienții cu boli de inimă sunt expuși unor riscuri severe. Care sunt acestea?

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 725, ediția print

  1. Apariția stresului termic

Chiar dacă vara a trecut, temperaturile ridicate încă mai pot reprezenta un pericol. Expunerea la căldură excesivă dilată vasele de sânge (vasodilatație), reducând tensiunea arterială și obligând inima să depună un efort mai mare. De cealaltă parte, frigul provoacă vasoconstricție, îngustarea vaselor de sânge, ceea ce crește tensiunea arterială și forțează inima să pompeze mai intens. Acest proces poate duce la infarct miocardic sau angină pectorală, mai ales în cazul celor care suferă deja de boli cardiace.

  1. Agravarea simptomelor deja existente

Schimbările bruște de la o zi caldă la una rece pot destabiliza sistemul cardiovascular. Inima are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbări, iar când acestea sunt rapide, pacienții pot experimenta dureri în piept, oboseală accentuată sau dificultăți de respirație. În plus, în mediile urbane, temperaturile ridicate pot crește nivelul de poluare, formând smog sau ozon la sol, ceea ce îngreunează funcționarea corectă a inimii și plămânilor. În combinație cu frigul, acest lucru poate agrava afecțiuni precum insuficiența cardiacă sau hipertensiunea arterială.

  1. Îngreunarea circulației sângelui

Pe măsură ce temperaturile scad, vasele de sânge se îngustează, reducând fluxul sanguin. Pacienții care suferă de ateroscleroză sau alte boli vasculare sunt în mod deosebit vulnerabili, deoarece circulația sângelui către organele vitale este deja compromisă. Acest lucru poate duce la complicații precum ischemia sau chiar accidente vasculare cerebrale.

  1. Declanșarea anxietății sau a depresiei

Pe lângă efectele fizice, schimbările climatice pot influența și sănătatea emoțională. Depresia sezonieră, anxietatea legată de vreme sau de fluctuațiile extreme ale acesteia pot afecta indirect sănătatea cardiovasculară. Stresul emoțional poate genera creșteri ale tensiunii arteriale și poate agrava simptomele existente.

Cum te poți proteja?

Pentru pacienții cu boli de inimă, prevenția complicațiilor trebuie să fie primordială, cu atât mai mult în zilele cu treceri bruște de la temperaturi calde la reci. Iată câteva măsuri practice care te pot ajuta să eviți agravarea simptomelor dacă ai astfel de probleme de sănătate!

  • Monitorizează temperatura și adaptează-ți rutina

Evită expunerea prelungită la temperaturi extreme, fie că este vorba de căldură sau frig. În zilele reci, îmbracă-te în straturi și protejează-ți extremitățile (mâini, picioare, cap), zone care sunt foarte sensibile la frig.

  • Nu face mult efort fizic în aer liber

În zilele cu variații mari de temperatură, redu efortul fizic intens în aer liber. Frigul poate îngreuna respirația și poate forța inima să lucreze mai mult. Alege să faci exerciții fizice moderate într-un mediu controlat, cum ar fi în interiorul casei sau al unei săli de sport bine încălzite.

  • Controlează-ți tensiunea

Dacă suferi de hipertensiune sau alte probleme cardiovasculare, este obligatoriu să-ți măsori tensiunea arterială. Variațiile de temperatură pot influența valorile tensiunii, așa că fii atent la schimbările semnificative și discută cu medicul despre ajustarea tratamentului dacă este necesar.

  • Hidratează-te bine

În perioada de trecere de la un anotimp la altul, hidratarea poate fi adesea neglijată, deși ea are o importanță cu  pentru menținerea unui flux sanguin corect. Bea apă regulat și evită băuturile alcoolice sau excesul de cafeină, care pot deshidrata organismul.

Nu ignora semnalele corpului! Mergi la medic!

Schimbările climatice ne obligă să fim mai atenți la sănătatea noastră, iar pacienții cu afecțiuni cardiovasculare trebuie să fie și mai vigilenți. Vizita regulată la cabinetul medicului specialist este crucială pentru ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor.