@ Aceste sfinte – mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare, devin lumini călăuzitoare de curaj, răbdare și iubire creștină
Se mai scrie o filă din istoria Bisericii Ortodoxe Române și a credinței poporului român. Patriarhia Română invită credincioșii din toate colțurile țării să participe, în această săptămână, la slujbele speciale ce vor fi săvârșite în cinstea celor 16 sfinte femei românce, a căror canonizare va fi proclamată în mod solemn.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 790, ediția print
Evenimentul, de o încărcătură duhovnicească deosebită, aduce în atenția credincioșilor chipul feminin al sfințeniei românești, punând în lumină vieți marcate de credință statornică, jertfă și rugăciune. Prin exemplul lor, aceste femei au influențat nu numai destine personale, ci și comunități întregi, devenind repere morale în perioade istorice dificile. Proclamarea generală a canonizării lor, ce va avea loc la Catedrala Patriarhală, capătă o importanță aparte în viața Bisericii Ortodoxe Române. După recunoașterea oficială a sfințeniei lor, aceste mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare ale credinței vor fi cinstite ca modele de curaj, răbdare și iubire creștină. Ele reamintesc faptul că sfințenia nu aparține numai trecutului, ci poate fi trăită și astăzi, în familie, în mănăstire sau în viața socială, prin credință, răbdare și dragoste creștină. ”Canonizarea acestor sfinte femei românce evidențiază rolul esențial al femeii în viața Bisericii și a familiei creștine. Ele au fost nu doar mame trupești, ci și mame duhovnicești, nu doar soții credincioase, ci și mărturisitoare ale adevărului în vremuri dificile. Prin răbdarea, jertfa și credința lor, au devenit lumină pentru generațiile de ieri și de astăzi, arătând că sfințenia se naște din fidelitatea față de Dumnezeu și din iubirea jertfelnică față de aproapele”, spune Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Programul liturgic al proclamării canonizării
Rânduielile bisericești dedicate proclamării canonizării vor avea loc la Catedrala Patriarhală ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București, după cum urmează:
- Joi, 5 februarie 2026, ora 17:00 – După încheierea Vecerniei, va fi săvârșită ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 sfinte femei, ca pregătire duhovnicească pentru momentul solemn al cinstirii lor oficiale.
- Vineri, 6 februarie 2026, ora 07:45 – Va începe procesiunea sfintelor moaște: Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Sfinților Împărați Constantin și Elena, Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina. Moaștele vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru ca pelerinii să se poată închina în condiții de evlavie și liniște. Ulterior, între orele 08:30 – 12:30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod, iar în cadrul slujbei va avea loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinte femei românce. În cadrul slujbei va avea loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinte femei, fiecare primind zi de prăznuire și cult liturgic propriu.
Cine sunt cele 16 femei românce sfinte?
Canonizarea acestor femei evidențiază diversitatea modurilor de a trăi sfințenia, de la viața de familie și responsabilitatea maternității, până la asceza monahală și mărturisirea credinței în condiții de prigoană. Ele provin din epoci diferite și contexte istorice variate, însă sunt unite de aceeași statornicie în credință și de iubirea și slujirea aproapelui.
- Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661-1729) – soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, simbol al demnității și credinței, prăznuită la 16 august.
- Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487-1554) – soția voievodului Neagoe Basarab, care a ales viața monahală după moartea soțului, exemplu de ascetism și curaj.
- Sfânta Anastasia Șaguna (1785-1836) – mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, care a zidit sfințenie prin educația și credința copiilor săi, prăznuită la 1 decembrie.
- Sfânta Olimpia din Fărcașa (1880-1967) – mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, model de jertfă maternă.
- Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908-1949) – jertfită pentru credință în vremuri de prigoană.
- Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906-1971) – învățătoare deportată 15 ani în Siberia, simbol al curajului în fața opresiunii.
- Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (sec. XVIII – 1833) – mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuită la 12 aprilie.
- Alte sfinte: Sfânta Elisabeta de la Pasărea, Sfânta Mavra de pe Ceahlău, Sfânta Nazaria și Sfânta Olimpiada de la Văratic, Sfânta Matrona de la Hurezi, Sfânta Antonina de la Tismana, Sfânta Filotimia de la Râmeț, Sfânta Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și Sfânta Magdalena de la Mălainița.
- Ele vor mijloci la Dumnezeu pentru noi
Viețile acestor femei demonstrează că sfințenia poate fi trăită în orice stare a vieții, fie în liniștea mănăstirii, fie în responsabilitatea familiei sau în încercările suferinței. Proclamarea canonizării celor 16 sfinte femei românce este o mărturie a lucrării lui Dumnezeu în istoria poporului român și un îndemn adresat credincioșilor spre descoperirea valorii răbdării, smereniei și iubirii creștine. Prin rugăciunile lor, ele devin mijlocitoare pentru noi înaintea lui Dumnezeu și repere spirituale pentru Biserica și societatea românească contemporană.
Este Anul comemorativ al femeilor sfinte în Patriarhia Română
Anul 2026 a fost declarat de Patriarhia Română, Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al femeilor sfinte din calendar, conform basilica.ro. Această comemorare aduce în atenție chipurile feminine ale sfințeniei: mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame, oferite ca modele de viețuire creștină prin Biserică. Dintre mironosițe, cea mai cunoscută este Sfânta Maria Magdalena, numită ”întocmai cu Apostolii”, iar dintre mucenițe merită amintită Sfânta Tecla, prima femeie martir a Bisericii, alături de alte sfinte curajoase. Dintre cuvioase, trebuie menționate Sfintele Parascheva de la Iași și Teodora de la Sihla, iar dintre soții, Sfintele Nona și Gorgonia, acestea fiind exemple de fidelitate și credință în viața de familie și comunitate. În rândul mamelor sfinte, după modelul Maicii Domnului, se evidențiază Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria, și Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul, precum și Sfintele Emilia, Nona și Antuza, mame care au zidit sfințenie prin credința și educația copiilor lor. Această comemorare ne oferă un prilej de a reflecta asupra rolului femeii în viața Bisericii și în familie, precum și asupra puterii rugăciunii, răbdării și jertfei în formarea generațiilor viitoare.
Rugăciune către Sfintele Femei Românce
O, sfinte femei ale neamului românesc,
Care ați strălucit prin credință, răbdare și jertfelnică iubire,
Rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi, cei slabi și împovărați.
Întăriți familiile, ocrotiți mamele, luminați copiii
Și dăruiți pace inimilor tulburate.
Fiți mijlocitoare înaintea Tronului Ceresc
Pentru Biserica lui Hristos și pentru poporul român,
Ca să umblăm în adevăr, în smerenie și în dragoste,
Spre slava lui Dumnezeu și mântuirea sufletelor noastre,
Acum și pururea,
Și în vecii vecilor,
Amin!
