Noua Politică Agricolă Comună permite unui stat membru UE să transfere bani de la Pilonul I (plăți directe n.r.), unde suma alocată crește, către Pilonul II (dezvoltare rurală n.r.), pentru care fondurile alocate vor fi mai mici, și chiar să redistribuie banii de la fermele mari la fermele mici, a anunțat Mihail Dumitru, director general adjunct la Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (CE).
Politica agricolă comună este construită în jurul a doi piloni. Primul, cel al organizaţiilor comune de piaţă, cuprinde măsurile comune de reglementare a funcţionării pieţelor integrate ale produselor agricole. Al doilea, cel al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului.
„Propunerea noastră permite să muţi 15% dintr-o parte în alta. De la Pilonul I spre Pilonul II sau de la Pilonul II spre Pilonul I. Dar dacă un stat membru vrea să fie mai ambiţios din punct de vedere al mediului şi al schimbărilor climatice, poate să mute dublu de la Pilonul I către Pilonul II, dar numai pentru acţiuni de mediu. Adică să mute 30% din Pilonul I către Pilonul II”, a declarat Mihail Dumitru.
Măsura va deveni efectivă prin Noua Politică a Agricolă Comună și ar trebui să înceapă de la 1 ianuarie 2021, dar s-ar putea să existe o perioadă de tranziţie şi să se întârzie intrarea în vigoare a noii politici pentru că există o întârziere în procesul de codecizie.
Fondurile ar putea fi redistribuite către fermele mici
Întrebat despre impactul pe care l-ar putea avea o asemenea schimbare asupra României, el a afirmat că ţara noastră va decide în funcţie de analiza nevoilor, iar dacă vrea să dea mai mulţi bani pentru măsuri de agro-mediu, o poate face.
„(…) Acest nou model de gestiune, care îi dă mult mai multă libertate statului membru să-şi adapteze o serie de măsuri la condiţiile specifice din ţara respectivă, poate avea un impact foarte important. Spre exemplu, România are o structură a fermelor foarte specifică, cu multe ferme mici, puţine ferme mari. Deci are această posibilitate de a face redistribuţie între fermele mari – fermele mici ca să îi ajute şi pe cei mici să crească. Acesta este un element cheie din propunerea noastră pentru următoarea perioadă. Există foarte multe alte posibilităţi, spre exemplu cele legate de modernizare. România are nevoie să-şi modernizeze substanţial sectorul agricol şi să atragă tineri fermieri în sector. Noi propunem ca fiecare stat membru să aloce cel puţin echivalentul a 2% din bugetul pe Pilonul I pentru măsuri de instalare şi atragere de tineri fermieri şi crearea de noi afaceri în mediul rural”, a afirmat Mihail Dumitru.
Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.470
