Dezbaterile sectoriale ale Strategiei de dezvoltare ”Orizont 2020” au ajuns la faza analizei competitivităţii ilfovene, iar oamenii de afaceri din judeţ, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Marian Petrache şi de reprezentantul consultantului GEA Strategy&Consulting s-au reunit pentru a discuta teme de interes din domeniu.
„Vreau ca această strategie să fie acel document pragmatic care să ne scurteze timpul și drumul între ineficiență și eficiență maximă. Strategia aceasta nu este nici a PNL-ului, nici a PSD-ului, nici a altui partid politic. Ea este a unui județ, a unui areal, și trebuie să fructifice ce are Ilfovul mai bun”, a dorit să precizeze Marian Petrache, chiar de la începutul dezbaterilor. În acest context, președintele CJI i-a îndemnat pe oamenii de afaceri ilfoveni să pună presiune pe clasa politică, dar şi pe cei din administraţie. „Un lucru este cert – a venit momentul ca mediul privat să creeze presiune asupra administrației și asupra mediului politic, astfel încât deciziile lor să fie unele care să vină în sprijinul dumneavoastră. Dacă nu se întâmplă acest lucru și îi lăsăm să aleagă plantarea panseluțelor în loc să creeze coridoare de transport sau alte elemente care să ne ducă la creșterea pieței energetice, spre exemplu, sigur ne va fi mai rău”, a explicat şeful CJI.
În continuare, reprezentantul GEA Strategy&Consulting, Dragoş Pâslaru a prezentat oamenilor de afaceri o serie de elemente definitorii ale economiei ilfovene, date de la care au pornit dezbaterile ulterioare. Spre exemplu, analiza datelor preliminare culese de către consultanţii ce vor realiza strategia de dezvoltare – a indicat faptul că, Ilfovul ocupă locul 2 în România ca PIB/locuitor, după capitală, cu mult peste media naţională sau faptul că se află pe locul 11 la nivel naţional, ca şi contribuţie absolută la PIB, deşi este cel mai mic judeţ ca suprafaţă şi populaţie (potrivit INS, la nivelul anului 2010). Ca mediu de afaceri, la nivelul judeţului, sunt prezente, într-o pondere de peste 85%, microîntreprinderile (sub 10 angajaţi), dar sunt înregistrate şi aproape 70 de societăţi cu mai mult de 250 de angajaţi. 63% din cifra de afaceri generată de agenţii economici ilfoveni provin din activităţi de comerţ cu ridicata şi amănuntul (faţă de 34% la nivel naţional). Pentru importuri au fost identificate câteva zone preponderente – produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe, dar şi maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunet şi imagine, iar pentru exporturi – produse alimentare, băuturi, tutun şi, din nou, produse ale industriei chimice şi conexe (cum ar fi zona pharma).
Două viteze pentru Ilfov
Apoi, consultanţii au indicat faptul că, Ilfovul este un judeţ ce funcţionează în două viteze, deoarece – întreprinderile şi cifra de afaceri generată de acestea este puternic concentrată în câteva localităţi situate la marginea capitalei, în timp ce marea parte a localităţilor ilfovene au un mediu antreprenorial puţin dezvoltat.
Participanţii au vorbit şi despre forța de muncă, specializată sau nu, existentă în judeţ, iar la acest capitol președintele CJI a punctat faptul că Strategia va realiza și o analiză a nevoilor mediului privat în ceea ce privește resursa umană, urmând ca după această etapă să fie luate o serie de măsuri specifice. „Pentru a avea eficiență maximă trebuie cercetată piața muncii și a mediului privat din Ilfov, iar după aflarea nevoilor trebuie începută pregătirea tinerilor în funcție de aceste necesități”, a completat Marian Petrache.
Sectoare economice
Pentru sectoarele economice identificate la nivel judeţean, Strategia indică trei principale domenii – cel primar, reprezentat de agricultură, cel secundar, al industriei și construcțiilor și cel terțiar – al serviciilor. Ca arii de specializare, pentru domeniul cercetării-dezvoltării-inovării, Ilfovul ocupă locul 2 pe ţară ca număr de salariaţi şi locul 6 ca număr de agenţi economici pe această activitate, menţionând aici Măgurele (fizică, fizica laserilor, optoelectronică etc., dar şi megaproiectul ELI-NP), Voluntari (microtehnologie), Pantelimon (metale rare şi neferoase) sau estul şi sudul judeţului – pentru testare şi cercetare în agricultură, silvicultură şi zootehnie, dar şi nordul şi estul judeţului – pentru inginerie şi CDI (MB Telecom, Otopeni, Renault Tehnologie Roumaine etc). Altă arie specializată la nivel judeţean o reprezintă sectorul cinematografic, industrie cu o concentrare puternică în Ilfov (91% din cifra generată de acest sector). Pe de altă parte, deşi în Ilfov sunt localizate cele mai mari studiouri de film din ţară, la Buftea şi Izvorani, cea mai mare parte a serviciilor conexe acestora, precum servicii hoteliere sau catering – sunt încă oferite de firme din Bucureşti. Pentru sectorul farmaceutic, Ilfovul ocupă locul 6 în ţară pentru societăţi a căror cifră de afaceri este realizată din fabricarea produselor şi preparatelor farmaceutice şi locul 2 pentru comerţul cu produse farmaceutice. Şi, nu în ultimul rând, în Ilfov a fost identificată o potenţială arie de oportunitate a sectorului de turism şi agrement. Cu toate că bazinul de atracţie a turiştilor este extrem de vast, ofertant pentru turismul de scurtă durată, turism de afaceri sau de eveniment, o singură localitate ilfoveană are statut de staţiune turistică de interes local: Snagov.
