George Gavrilă, inspector șef, a vorbit, așadar, despre faptul că, în acest an, ITM Ilfov a fost unul dintre centrele care a organizat şi găzduit, în perioada 26-28 octombrie 2015, simpozionul mai sus menționat, tema acestuia constituind obiectivul principal al Campaniei „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase“, organizată la nivel european de Agenţia Europeană Pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU – OSHA) în 2014-2015. La simpozion au fost prezenţi reprezentanţi ai Inspecţiei Muncii, Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, servicii externe de prevenire şi protecţie, reprezentanţi ai altor instituţii publice din judeţ, precum şi reprezentanţi ai angajatorilor, totalizând un număr de aproximativ 70 de persoane. S-au analizat, elaborat şi expus lucrări pe marginea subiectului de mare actualitate – „stresul sub control“, iar cele mai importante informații reținute au făcut referire la conceptul, cauzele, efectele sau modalitățile de prevenire ale stresului la locul de muncă!
Pentru mai bine de jumătate dintre angajați, stresul este ceva obișnuit acolo unde lucrează
Stresul la locul de muncă apare atunci când cerinţele postului depăşesc capacitatea lucrătorului de a le face faţă și reprezintă o problemă organizaţională, nu o culpă individuală!
Sondajele arată că 72 % dintre lucrători consideră că reorganizarea sau nesiguranţa locului de muncă reprezintă una dintre cele mai frecvent întâlnite cauze ale stresului la locul de muncă, 66% atribuie stresul numărului de ore lucrate sau volumului de muncă, 59% atribuie stresul faptului că sunt supuşi unor comportamente inacceptabile – precum hărţuirea psihologică sau sexuală, iar 51% raportează că stresul este ceva obişnuit acolo unde lucrează.
Conceptul de stres
Riscurile psihosociale apar pe fondul unei organizări defavorabile la locul de muncă, unui climat social inadecvat la locul de muncă, astfel:
® activitate excesiv de solicitantă,
® dezechilibru între cerinţele postului şi competenţa lucrătorului,
® neimplicarea în luarea deciziilor care afectează lucrătorul,
® munca cu publicul, care prezintă riscul apariţiei violenţei din partea terţilor, agresiunilor verbale, ameninţări cu violenţa fizică, chiar violenţa fizică, hărţuirea sexuală,
® absenţa sprijinului din partea conducerii,
® hărţuirea psihologică la locul de muncă,
® victimizarea, umilirea, subminarea, lansarea de ameninţări din partea şefilor sau a colegilor,
® repartizarea inechitabilă a muncii,
® schimbări organizaţionale gestionate necorespunzător,
® nesiguranţa locului de muncă, etc.
Stresul la locul de muncă apare atunci când cerinţele postului depăşesc capacitatea lucrătorului de a le face faţă și reprezintă o problemă organizaţională, nu o culpă individuală.
Efectele stresului de la job
Pentru individ, efectele stresului acumulat la locul de muncă sunt, în primul rând, o sănătate mintală precară și una fizică, de asemenea (boli cardiovasculare, afecţiuni musculo-scheletice), surmenaj, dificultate de concentrare, apariţia erorilor frecvente, probleme personale, abuz de medicamente și/sau alcool.
În organizația cu angajați stresați sunt generate rezultate economice slabe, crește absenteismul sau, la celălalt pol, prezenteismul (fenomen caracterizat prin prezenţa lucrătorilor la muncă, dar în stare fizică sau psihică proaste, ceea ce conduce la lipsa eficienţei) și, nu în ultimul rând, creşterea riscului de producere a accidentelor de muncă şi vătămărilor lucrătorilor.
