Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Ilfov din data de 26 august, convocată statutar conform Legii 215, articolul 106, punctul 3 în data de 23 august, nu a fost diferită de precedentele două şedinţe relatate în Jurnalul de Ilfov: discuţii în contradictoriu, replici şi contrareplici mai mult sau mai puţin răutăcioase, puerile şi gratuite, semne din cap peste masa de consiliu şi muuulte sms-uri care au curs între câteva persoane prezente în sala de consiliu de la subsolul clădirii. Şi aşa cum ne-am obişnuit deja, la şedinţa CjI au participat din nou prefectul judeţului, Speranţa Cliseru şi senatorul PSD, Gabriela Firea.
Ordinea de zi suplimentată cu 2 proiecte
Prezidiul acestei şedinţe extraordinare a fost un pic modificat din raţiuni de proiecte şi dări de seamă, astfel că, alături de cel care trebuie să conducă şedinţele, preşedintele CJ, Marian Petrache s-au aflat vicepreşedintele CJ, Sebastian Geantă şi secretarul judeţului, Monica Trandafir. Al doilea vicepreşedinte, Gheorghe Roman a fost prezent în sală şi a fost, poate, cel mai tăcut om din cele circa 40 de persoane prezente.
Ordinea de zi propusă de preşedintele CJI cuprindea: 1. Proiectul de hotărâre privind modificarea organigramei şi statutului de funcţii ale aparatului de specialitate al CJI şi ale serviciilor subordonate acestuia; 2. Proiectul de hotărâre privind aprobarea unui Acord de cooperare pentru constituirea clusterului „Măgurele High Tech”; 3. Proiect de hotărâre privind acordul pentru trecerea unui sector de drum, aflat în domeniul public al judeţului Ilfov şi administrarea CJI, în domeniul public al statului şi administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine în vederea realizării de către CNADNR a obiectivului de investiţii „Pasaj suprateran pe DJ 602-Centură Bucureşti-Domneşti”; 4. Proiect de hotărâre privind numirea domnului Pîntea Bogdan Iulian în funcţia publică de director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov. Toate aceste patru proiecte au fost propuse de preşedintele CJI, Marian Petrache, în conformitate cu atribuţiile ce-i revin conform Legii 215 a administraţiei publice locale, articolul 116, punctul 1-b.
În plus, faţă de cele enumerate, vicepreşedintele Sebastian Geantă a cerut introducerea altor două proiecte, după cum urmează: a) Proiect de hotârâre privind suplimentarea numărului de consilieri judeţeni în Consiliul de Administraţie al Spitalului de la Bălăceanca de la 2 la 4 și b) Proiect de hotârâre privind numirea domnului Adrian Dumitrescu în funcţia de director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Copilului Ilfov.
Ce a rămas din ce s-a propus
Proiectul de la punctul 1, cel privind organigrama a fost respins, deşi era o simplă formalitate care decurge din OUG nr. 77/2013 din 26 iunie 2013 – asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instiţutiile şi autorităţile publice. Mai concret, Guvernul a dispus desfiinţarea posturilor vacante din multe instituţii printre care şi instituţiile publice locale. În aceste condiţii, normal, şi la CJI ca şi la alte CJ din ţară s-a rescris organigrama înlăturându-se posturile desfiinţate de Guvern.
În zadar, preşedintele CJI a explicat că nici nu s-au adăugat noi posturi, nici nu s-au desființat posturi ocupate, în zadar secretarul judeţului a explicat că avizul de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a venit pe data de 30 iulie și a fost amânat în 2 august şi de aici o uşoară întârziere în a supune aprobării noua organigramă. Proiectul a fost respins, ceea ce face ca Ilfovul să fie în urmă cu aprobarea acestei organigrame în condiţiile în care, aşa cum am descoperit, în alte judeţe s-a votat deja pentru că nu era nimic, în fond, de comentat. Ciudat este că aceeași consilieri care au votat împotrivă în plenul ședinței, au votat favorabil modificarea organigramei în cele 4 comisii de discuție: Comisia 3 de servicii publice, Comisia 5 de administrare publică locală, Comisia 6 de cultură și Comisia 7 de agricultură și protecția mediului.
Proiectul 3 a trecut la vot în şedinţa CJI din 26 august pentru că, dacă vă amintiţi, pe 22 august pe Șoseaua de Centură, aflat în vizită premierul Victor Ponta a cerut hotărâre urgentă din partea CJI privind pasarela de la Domneşti.
Proiectul 4 a căzut deşi la concursul din 19 august noul director Bogdan Pîntea a obţinut punctaj aproape maxim la proba scrisă și la interviul concursului organizat conform legii și desfășurat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Votul din şedinţa CJI era încă o formalitate pentru că, atâta vreme cât o persoană a câştigat un concurs, el trebuie instalat în funcţie. Dar aici este o ciudăţenie a Legii 215, art.104, lit h care prevede ca numirea să fie aprobată de consilierii judeţeni. Şi, iată că, pe motiv că noul director este absolvent de teologie şi «ce legătură are teologia cu protecţia copilului?», a fost respinsă numirea lui Bogdan Pîntea şi a fost votată suplimentar numirea lui Adrian Dumitrescu pe perioadă determinată, până la organizarea concursului pentru ocuparea postului. Cum așa? În 29.05 cine a aprobat numirea temporară a lui Pîntea? Nu, consilierii județeni? De ce s-a pregătit omul pentru concurs? Se mai organizează încă un concurs special pentru Adrian Dumitrescu? Și hotărârea de eliberare din funcție a lui Dumitrescu nu se bate cap în cap cu numirea, fie ea și temporară din 26 august?
Laserul de la Măgurele nu este nici al PSD, nici al PNL, nici al PDL. Totuşi!
Cea mai bizară respingere de proiect (ca să nu spun răuvoitoare) este aceea privind Acordul de cooperare între Consiliul Judeţean Ilfov şi alte 20 de institute naţionale de cercetare, Universitatea Politehnică din Bucureşti şi câteva firme pentru crearea clusterului «Măgurele High Tech». Este a doua respingere după cea din 2 august.
Ce se vrea cu acest acord pe care Preşedintele CJI, Marian Petrache l-a supus şedinţei ? Citez din expunerea de motive alăturată proiectului, expunere realizată în data de 25 iulie 2013 şi semnată de Preşedintele CJI: «Crearea unui cluster economic în jurul institutelor de cercetare ştiinţifică de pe Platforma de fizică de la Măgurele având ca scop facilitarea inovării, a transferului tehnologic între sistemul de cercetare-dezvoltare şi cel economic, precum şi crearea unui Parc Ştiinţific şi Tehnologic. Consilliul Judeţean va avea rol de catalizator care să sprijine direct iniţiativele, să faciliteze finanţarea, să ajute în networking, să dezvolte infrastructura din jurul platformei Măgurele».
De fapt, aşa cum orice consilier putea să citească în documentele din mapa albastră pusă la dispoziţie pentru şedinţa din 26 august, propunerea acestui acord a venit către Consiliul Judeţean Ilfov din partea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară (INCDFIN) Horia Hulubei cu sediul în Măgurele. După cum se ştie, INCDFIN derulează prin Fondul European de Dezvoltare Regională proiectul ELI-NP, cel mai puternic laser din lume la a cărui începere a lucrărilor a venit chiar comisarul european pentru politici regionale, Johannes Hahn. Pentru buna funcţionare a proiectului, cei de la Institut au nevoie să creeze şi un cluster economic, adică o regrupare într-un bazin de lucru a întreprinderilor din acelaşi sector de activitate.
«Mă uit în ochii tăi şi mint»
Motivul respingerii acestui proiect în şedinţa din 26 august a venit uluitor de la unul dintre consilieri: «Acest subiect este important şi era normal să fim informaţi, căci sunt mirat să văd firme de apartament în acest acord. Nu ştim cine sunt acele firme, trebuie să facem verificări». De ce caracterizez votul drept uluitor ? Pentru că acelaşi consilier care s-a opus în plen, a avizat favorabil proiectul în comisia nr. 1 de buget, finanţe, bănci, prognoze şi studii economice în data de 27 iulie 2013 şi l-a propus CJI spre adoptare. Deci, pe 27 iulie în comisie când ai avizat favorabil erai informat, firmele nu erau de apartament şi în plen declari fără nicio tresărire pe faţă că nu eşti informat şi firmele ţi se par suspecte ? Şi atunci de ce ai avizat favorabil în comisie ? Şi, trebuie să menţionez pentru cititori, că proiectul Acordului a fost supus discuţiilor în 4 comisii ale CJI (Comisia 1 de buget, Comisia 2 de organizare şi dezvoltare urbanistică, Comisia 3 de servicii publice şi Comisia 5 de administraţie publică locală) şi aceleaşi persoane care s-au opus în plen alăturându-se primului consilier au avizat favorabil în comisii. Cine i-a rugat/îndrumat/ordonat să-şi schimbe votul în plen, rămâne un mister…
Goagăl, mon amour
Nimeni nu împiedică pe nimeni să acceseze « Goagăl » pentru a verifica o firmă şi informatizarea scuteşte pe oricine de un drum la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Am procedat astfel, iar cele 4 firme în cauză, înregistrate ce-i drept cu sediu social în câteva apartamente din Bucureşti, există pe piaţa cercetării de ani de zile, cu importante rezultate şi portofolii de clienţi. Una dintre firme aparţine unuia dintre cei mai medaliaţi şi recunoscuţi mondial cercetători români, doctor în fizică, Mihai Iovea. Şi da, citind-i CV-ul, am înţeles de ce nu a avut bani decât de o firmă de apartament. Mihai Iovea a ales, printre altele, să dezvolte tehnologia tomografiilor computerizate 2D şi 3D. Dar se ştie: cercetătorii, de regulă, nu au buticuri deschise în curtea spitalelor din care să le provină banii pentru a-şi construi mausolee din sticlă drept birouri.
Şi am continuat relaţia cu «Goagăl» descoperind că o firmă caracterizată drept «de apartament», să-i spunem «X» are sediul social în Bucureşti, dar sediul administrativ este în Otopeni, cu filiale în Braşov, Bacău, Craiova şi Cluj Napoca. Firma «X» se ocupă de distribuţia echipamentelor de telecomunicaţii din 1998, are o cifră de afaceri de 15 milioane de euro şi este una dintre firmele româneşti implicate în Proiectul Schengen şi al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi. A doua firmă, să-i spunem «Y» oferă cercetătorilor şi inginerilor produse şi servicii în domeniul radiologiei (field of X-ray imaging)
A treia firmă «de apartament» comercializează, produce, instalează şi asigură service pentru sisteme laser şi aparatură ştiintifică.
Şi în fine, a patra firmă incriminată în plenul şedinţei extraordinare a CJI oferă soluţii complete pentru laboratoare din industria farmaceutică, chimică şi petrochimică, spitale, laboratoare din cadrul Inspectoratelor de Sănătate Publică și Direcțiilor Sanitar-Veterinare, Educație, Institute de cercetare, inclusiv institute cu platformă de productie şi lucrează cu furnizori din Germania, Elveția, Austria, Anglia, Olanda, Franta, Italia, Polonia, Danemarca, Spania.
În aceste condiţii votul a fost negativ şi a devenit şi mai virulent atunci când unul dintre consilieri a înţeles greşit că «facilitarea finanţării» de către CJI ar însemna acordarea unor sume de bani din partea Consiliului. Ba mai mult, unii consilieri judeţeni s-au declarat împotriva Acordului susţinând că refuză şi pentru că nu au fost invitaţi la festivităţile de începere a lucrărilor unde a participat şi Johannes Hahn alături de primul ministru.
Au fost în van argumentele Preşedintelui CJI că lista de invitaţi de la eveniment a fost extrem de restrânsă din motive de securitate şi nu a aparţinut CJI, a fost în van argumentul că şi Pasarela de la Domneşti se construieşte şi pentru facilitarea deplasărilor cercetătorilor din întreaga lume către Măgurele, a fost degeaba precizat că în acest Acord CJI se alătură asemenea unui brand care să dea mesaje de încredere către dezvoltatori şi firme. Nu a contat nici faptul că angajările la viitorul laser de la Măgurele se fac prin concursuri la nivel internaţional cu salarii minime care încep de la 3000 de euro lunar. Argumentaţia a fost inutilă. Câţiva consilieri judeţeni au hotărât că nu vor să fie alături la dezvoltarea economică colaterală atât de necesară dezvoltării ştiinţifice de la Măgurele.
Concluzia şedinţei extraordinare a CJI din 26 august : apa şi uleiul nu se pot amesteca.
