26 mai 2019, alegeri europarlamentare și referendum național convocat de Președintele României, pe teme de justiție
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print, nr. 452
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare se încheie în 25 mai, iar pe 26 mai, la ora 7.00, se deschid urnele
Biroul Electoral Central (BEC) a hotărât că românii care vor vota duminică, 26 mai, la alegerile europarlamentare și la referendumul național, vor primi trei buletine de vot, iar în fiecare secţie vor fi câte trei urne. Așadar, desfășurarea alegerilor din 26 mai va fi diferită faţă de cum s-au desfăşurat scrutinele anterioare.
Spre exemplu, potrivit deciziei recente a BEC, un cetăţean care se prezintă la secţia de votare va primi trei buletine de vot. Unul, pentru europarlamentare, pe care poate ştampila partidul ai cărui candidați îi vrea în Parlamentul European. Și încă două buletine de vot, pentru referendum. Primul dintre acestea va cuprinde întrebarea ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar celălalt, pentru a doua întrebare stabilită de preşedintele Klaus Iohannis: ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a Ordonanţelor de Urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca direct Ordonanţele la Curtea Constituţională?”. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acesteia, se precizează în decizia BEC. Secţiile de votare din ţară vor avea o singură urnă specială (urna mobilă). În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor.
ATENȚIE! Alegătorii comunitari nu pot vota pentru referendumul naţional din data de 26 mai. Potrivit legii, prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în ţara noastră. Totodată, alegătorii care au optat şi şi-au exercitat dreptul de vot la alegerile din data de 26 mai pentru un singur scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea „VOTAT“ şi data scrutinului vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot pentru scrutinul la care nu au optat iniţial, în data de 26 mai, până la ora 21.00, ora închiderii secţiilor de votare. Dacă cetăţeanul se află în localitatea de domiciliu, el va vota la aceeaşi secţie de votare, caz în care va semna pe lista electorală permanentă corespunzătoare scrutinului pentru care nu a optat iniţial, pe locul de semnătură barat anterior, preşedintele urmând a scrie în dreptul acestuia menţiunea ”revenire”, să semneze şi să aplice ştampila de control a secţiei de votare. În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea de domiciliu, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară corespunzătoare scrutinului pentru care iniţial nu a optat, de la secţia de votare unde se prezintă, se arată în decizia BEC.
Alegătorilor le este interzis să părăsească localul secţiei de votare cu buletine de vot!
Cererile pentru urna specială, indiferent dacă sunt pentru alegerile europarlamentare sau pentru referendumul naţional, se fac în termenul prevăzut de art. 47 alin. (1) din Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Potrivit legii, pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul. Echipa care se deplasează cu urna specială va lua buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum, corespunzătoare cererilor aprobate.
Cum arată buletinul de vot pentru ”europarlamentare”?
În România, campania electorală a început pe 27 aprilie şi se încheie pe 25 mai, la ora 7.00. Pentru cele 33 de mandate de europarlamentari s-au înscris la BEC, într-o primă fază, șapte candidaţi independenţi şi 23 de partide. După validare, în competiție au rămas 13 formațiuni politice și 3 candidați independenți.
Numărul de ordine de pe buletinele de vot pentru ”Europarlamentare”, stabilit prin tragere la sorți este următorul:
Poziția 1 – PSD (Cu o listă de 43 de candidați, deschisă de fostul ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, fosta jurnalistă Antena 3 Carmen Avram și de președintele Comisiei SRI, Claudiu Manda).
Poziția 2 – ”Alianța 2020 USR Plus” (40 de pretendenți pentru fotoliul de europarlamentar, lista fiind deschisă de fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Fondurilor Europene în Guvernul tehnocrat, Cristian Ghinea, și de fostul ministru al Muncii din același Guvern, Dragoș Pîslaru).
Poziția 3 – PRO România (33 de candidați, dintre care primii trei sunt: președintele formațiunii, Victor Ponta, comisarul european Corina Creţu și fostul premier Mihai Tudose).
Poziția 4 – UDMR (Merge cu 43 de candidați, pe primele locuri fiind actualul eurodeputat Winkler Iuliu, urmat de preşedintele Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), Vincze Lorant).
Poziția 5 – PNL (Partidul intră în cursă cu 43 de candidați, lista fiind deschisă de fostul prezentator Realitatea TV Rareș Bogdan, urmat de primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, și de actualul europarlamentar Siegfried Mureșan).
Poziția 6 – ALDE (Lista celor 42 de candidați este deschisă de Norica Nicolai și fostul președinte al AEP, Daniel Barbu, apoi, pe poziția a treia este Renate Weber).
Poziția 7 – Partidul PRODEMO (Vine cu o listă de 26 de candidați, deschisă de Cătălin Sorin Ivan, fost PSD).
Poziția 8 – Partidul Mișcarea Populară (PMP are 43 de candidați, iar fostul președinte al României, Traian Băsescu, și liderul formațiunii, Eugen Tomac, sunt primele poziții pe listă).
Poziția 9 – Partidul Socialist Român (28 de candidați, iar prima poziție pe listă aparține prim-vicepreședintelui formațiunii, conf. univ. dr. Marin Badea).
Poziția 10 – Partidul Social Democrat Independent (Tot 43 de candidați, în prima poziție aflându-se Cornel George Comșa).
Poziția 11 – Partidul România Unită (Mihai Bogdan Diaconu conduce lista cu cei 30 de candidați).
Poziția 12 – UNPR (Care are o listă de 43 de candidaţi, deschisă de Ilie Năstase și Anghel Iordănescu).
Poziția 13 – Blocul Unității Naționale – BUN (O listă formată din doar 12 candidați, pe prima poziție aflându-se Alexandru Gabriel Vulpoiu).
Candidați independenți
Poziția 14 – Gregoriana Carmen Tudoran;
Poziția 15 – George-Nicolae Simion;
Poziția 16 – Peter Costea.
Președintele Klaus Iohannis îi cheamă pe români să voteze DA la referendumul pe teme de justiție
„Dragi români, cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu e mai presus de lege. Votați DA la referendum si nu-i lăsați pe alții să decidă în locul vostru. Românii votează pentru că românii contează”, este mesajul Președintelui Klaus Iohannis.
MAE trimite în străinătate peste 4 milioane de buletine de vot
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că trimite în străinătate câte 1.333.500 de buletine de vot pentru europarlamentare și pentru referendum, în total peste 4 milioane de buletine, precum și timbre autocolante, ștampile cu menţiunea ”votat” și ștampile de control. Potrivit MAE, în străinătate vor fi amenajate 441 secţii de votare pentru alegătorii români. ”Menţionăm că este cel mai mare număr de buletine de vot distribuite secţiilor de votare din străinătate la un proces electoral, Ministerul Afacerilor Externe asigurându-se că vor fi îndeplinite toate condiţiile pentru ca votul la scrutinele din 26 mai 2019 să se desfășoare în cele mai bune condiţii. Numărul buletinelor de vot a fost stabilit ca urmare a estimărilor realizate de misiunile diplomatice, ţinând cont de prezenţa la vot la procesele electorale anterioare și distribuţia teritorială a comunităţilor românești, precum și de estimările privind intenţia participării la vot realizate pe baza informaţiilor transmise și a intenţiilor exprimate de cetăţenii români în cadrul consultărilor pe care misiunile diplomatice ale României le-au organizat cu comunităţile românești din străinătate”, a precizat sursa citată.
Lista secţiilor de votare organizate în străinătate și adresele locurilor de desfășurare a votării pot fi consultate pe pagina de internet a MAE: http://www.mae.ro/node/48090.
Află dacă altcineva a votat în locul tău!
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH) anunță că românii pot afla, prin completarea unui formular, a doua zi după alegerile europarlamentare și referendum, dacă ”CNP-ul lor a votat sau nu”. Mai exact, APDOR-CH va oferi, a doua zi după vot, formularul prin care românii pot întreba la AEP dacă codul lor numeric personal a fost sau nu folosit la votul din 26 mai, și dacă da – pentru ce anume – alegeri europarlamentare sau referendum național.
Amintim că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că Sistemul Integrat de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV) va fi folosit în ambele situații, iar acesta prevede ca, la momentul prezentării la urne, cetățenilor să li se scaneze cărțile de identitate, astfel fiind prevenite voturile multiple.
Potrivit AEP, la data de 28 februarie, în Registrul electoral erau înscriși 18.937.258 de cetățeni români cu drept de vot.
