Totodată, 37%, ceea ce înseamnă peste un milion de oameni, sunt lucrători familiali neremuneraţi, respectiv fără vreo formă de salariu sau plată în natură pentru activitatea agricolă desfăşurată, iar 36% din populaţia satelor are statut profesional de lucrător pe cont propriu, potrivit unei cercetări, prezentate de Institutul de Eco-nomie Sociala (IES) şi de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.
Persoanele care trăiesc în mediul rural, spun realizatorii studiului, depind în mare măsură de agricultură, activitate care însă nu le poate asigura un trai decent, date fiind productivitatea redusă şi accesul limitat la pieţe al agricultorilor români. În acelaşi context, reprezentanţii IES subliniază gradul mic de asociere înregistrat în agricul-tura românească, în comparaţie cu cel din Uniunea Europeană. Astfel, aproape toate exploatațiile agricole din România, mai precis 99,2% dintre acestea, sunt ferme de subzistenţă individuale. Doar 0,8% sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică, acestea deţinând controlul asupra a 44% din suprafaţa agricolă a ţării, spun reali-zatorii cercetării. În studiu se atrage atenţia, de asemenea, asupra fărâmiţării extreme a terenurilor agricole din România – împărţite în peste 3,8 milioane de exploataţii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafeţe de sub un hectar. Astfel, România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din UE. La realizarea studiului, au fost intervievate 794 de entităţi agricole din România, la finalul lui 2011, ancheta de teren fiind prima de acest fel reprezentativă la nivel naţional, potrivit IES şi ICCV. Totodată, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au precizat că investitorii străini deţin deja aproximativ 8% din totalul suprafeţei arabile a României, adică peste 700.000 de hectare de teren arabil şi că fenomenul înstrăinării terenului este în creştere. Potrivit ministerului, formele asociative deţinute de agricultori (societăţi, asociaţii şi cooperative agricole) exploatau 15,7% din suprafaţa agricolă a ţării în 2002, iar după aderarea la UE, ponderea formelor asociative agri-cole a scăzut la 13,2%, conform recensământului agricol din 2010, spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană, unde formele asociative deţin peste 80% din pia-ţa de produse agricole.
