Vinul este o adevărată bombă vitaminică. Istoria licorii din pahar este cu adevărat fascinantă şi a evoluat odată cu dezvoltarea umană. Preocupaţi de studiul acestei băuturi, experţii au descoperit că în timpul degustării, creierul declanșează un sistem complex de la vederea sticlei până la detectarea gustului.
Moleculele din vin stimulează mii de receptori ai gustului și ai mirosului, susține neurologul Gordon Shepherd, de la Universitatea Yale din Statele Unite ale Americii. Potrivit specialistului, la rândul lor, acești receptori trimit un semnal anume creierului, care declanşează un calcul cognitiv masiv ce implică recunoaştere, memorie, judecată, emoţie şi plăcere.
Vinul obligă creierul la o activitate mai bogată
Așa se explică faptul că degustarea vinului implică mai multe sisteme senzoriale care obligă creierul să aibă o activitate mai bogată decât atunci când asculţi muzică sau rezolvi probleme de matematică. Vinul are însă, o multitudine de elemente benefice sănătăţii. Atunci când bei un pahar cu vin, îi asiguri organismului aportul necesar de vitamina C, complexul vitaminic B, calciu, magneziu şi potasiu, fără de care, nu ai fi în formă şi nu ai activa la capacitatea ta maximă.
Un pahar de vin pe zi = sănătate curată
Dacă vrei să te bucuri cu adevărat de toate beneficile vinului asupra sănătății fizice și psihice, nu trebuie să bei mai mult de un pahar, cel mult două, pe zi. Potrivit medicilor, 200 de ml de vin, consumat zilnic, asigură buna funcționare a creierului și a inimii. Licoarea stimulează dilataţia venoasă şi are un puternic efect antioxidant, ceea ce conduce la scădea riscului de a suferi de angină pectorală, un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Substanţele active din vin pot să reducă oxidarea unor grăsimi care circulă în sânge cum ar fi, colesterolul rău, şi depunerea lor pe pereţii arterelor. Şi asta nu e tot. Aceste substanţe active din vin previn şi îmbătrânirea precoce a celulor organismului. Însă, o cantitate mai mare de 250 de ml, provoacă efectul invers. Măreşte riscul dezvoltării şi agravării bolilor cardiovasculare, iar în cazul suferinzilor cronici poate grăbi decesul.
