Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” îşi deschide porţile pentru un eveniment de excepţie – Noaptea Muzeelor, Ediţia 2017. În cea mai lungă noapte a culturii româneşti şi internaţionale, sâmbătă, 20 mai, începând cu ora 19:00, sunteţi invitaţi la o întâlnire minunată cu literatura, arta şi istoria aşezării domneşti de la Mogoşoaia. Veniţi la sărbătoarea colecţiilor unui edificiu istoric de o preţiozitate culturală deosebită – Palatul Brâncovenesc!
Programul unui eveniment memorabil
Reprezentanţii Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti” le-au pregătit vizitatorilor numeroase surprize. Un adevărat regal cultural prilejuit de o nouă ediţie a Nopţii Muzeelor. Cu această ocazie puteţi vizita palatul şi expoziţiile temporare. Mai puteţi participa şi la evenimentele speciale, care se vor desfăşura după următorul program:
- de la ora 19:00 în Holul Veneţian va avea loc vernisajul expoziţiei de reconstituire istorică şi digitală a moşiei Mogoşoaia-Chitila,
- de la ora 20:30, în Sala Scoarţelor, istoricul de artă dr. Oana Marinache va susţine o conferinţă despre prinţesa Martha Bibescu (1886-1973).
- începând cu ora 22:00 vor avea loc şi proiecţii pe faţada palatului, evocându-i pe membrii familiei Bibescu sau prezentând momente de odinioară din istoria Mogoşoaiei.
„Momente din istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila, reconstituite cu ajutorul documentelor de epocă”
„Expoziţia organizată de Oana Marinache şi Cristian Gache îşi propune să reconstituie, prin intermediul documentelor de epocă, unele momente din istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila. Clădirile existente astăzi pe domeniul restrâns vor fi prezentate într-o reconstituire digitală realizată de urbanistul Andrei Popescu. Conferinţa este dedicată prinţesei Martha Bibescu şi proprietăţilor ei, evidenţiind cu precădere rolul fundamental jucat de ea în renaşterea domeniului de la Mogoşoaia”, spun reprezentanţii Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti”. File din istoria unui palat de poveste
Palatul Brâncovenesc este una dintre clădirile emblematice ale regiunii Bucureşti-Ilfov. Veche de peste trei secole, clădirea monument istoric şi-a recăpătat strălucirea de odinioară, reuşind să atragă admiraţia a numeroşi vizitatori, generaţii întregi. De ce? Este evident. Aşezarea fortificată, adăposteşte un adevărat tezaur, documente de o valoare istorică şi culturală, deosebită. Cu o arhitectură nobilă, specifică uneia dintre cele mai mari aşezări domneşti, cu ieşire spre parcul de pe malul Lacului Mogoşoaia, te face să regăseşti farmecul vremurilor de altădată. Totuşi, se impune să facem o scurtă incursiune în istoria locului, împreună cu reprezentanţii Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti”.
Remeber – Palatul Mogoşoaia
Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti. Istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.
În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.
Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.
Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino.
