OUG 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 – Codul Muncii – a fost publicată în Monitorul Oficial pe 7 august 2017, așadar, în acest moment, își produce efectele. Cum aduce noutăți și modificări importante în Codul Muncii, ne-am adresat inspectorului șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Ilfov, George Gavrilă, pentru a face cunoscute actuale prevederile, tuturor angajatorilor.
Articol publicat în ediția printată a Jurnalului de Ilfov Nr. 367
Pornim, așadar, de la faptul că, acum, prin OUG 53/2017 a fost definită mai clar și mai extins ”munca nedeclarată” – ”fenomen de o gravitate crescută cu care se confruntă societatea, cu consecințe negative atât asupra lucrătorului, cât și asupra bugetului de stat, care se manifestă în diferite forme, atât prin nedeclararea către autorități a întregii activități a salariatului, cât și prin declararea parțială a activității acestuia”. Și, spun specialiștii în domeniul legislației privind munca, în contextul în care legea noastră nu prevedea o definire clară a fenomenului, Codul Muncii sancționând doar fapta de a primi la muncă o persoană fără încheierea în formă scrisă a unui contract individual de muncă anterior începerii activității (nu și alte forme în care se manifestă munca nedeclarată), se impunea adaptarea legislației naționale noilor ”provocări”.
Spre exemplu, inspectorii de muncă au identificat până acum numeroase situații în care angajatorii utilizau mai mult de 5 persoane fără contracte individuale de muncă, faptă care, conform legislației, atrăgea răspunderea penală a angajatorului. Dar, din analiza modului de soluționare a acestor dosare penale s-a constatat, în cvasitotalitatea cazurilor, că organul de cercetare și instanța de judecată pronunțau soluții de neîncepere a urmării penale sau chiar de achitare, după caz, în considerarea lipsei de pericol social al faptei. În același timp, angajatorii prinși că foloseau cinci sau mai puține persoane fără contract de muncă, plăteau amezi în cuantum maxim de până la 100.000 de lei, în timp ce, așa cum arătam mai sus, cei cu peste cinci oameni ”la negru” puteau scăpa doar cu amenzi administrative de 500 – 1.000 de lei.
Timp parțial delimitat concret
Prin urmare, aceste disfuncționalități nu puteau fi perpetuate la nesfârșit și s-au impus o serie de noi reglementări legale. S-a definit, așa cum spuneam mai sus, ”munca nedeclarată” prin ”primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în Registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă suspendat sau primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial” (în acest ultim caz înseamnă că, acum, trebuie definit foarte clar intervalul de timp parțial pentru care persoana a fost angajată, în afara acestuia, dacă va fi găsită la controlul inspectorilor de muncă la serviciu, va fi considerată ”muncă nedeclarată”).
De asemenea, angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc, iar dacă legislația veche dădea ca termen 20 de zile lucrătoare pentru încheiarea de acte adiționale privind eventuale modificări ale contractului individual de muncă, acum, mare ATENȚIE! – orice modificare se face prin act adițional încheiat ÎNAINTEA producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres în lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil. Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu precizarea orei de începere și a celei de sfârșit ale programului de lucru și de a supune controlului inspectorilor de muncă acestă evidență, de câte ori este solicitată.
Sancțiuni pentru fiecare
Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de către inspectorii de muncă. Tot noi sunt și sancțiunile de câte 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată la muncă, pentru care angajatorul nu a transmis raportul de muncă în Registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității și dacă salariatul a fost găsit la muncă în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat (spre exemplu, figurează în concediu de îngrijire copil, dar, de fapt, vine la serviciu). Angajatorul mai poate fi sancționat cu 10.000 de lei, pentru fiecare salariat găsit la muncă în afara programului de lucru stabilit prin contractul de muncă cu timp parțial. Adică, dacă un salariat are ca program parțial de muncă, 2 ore în intervalul 8.00-10.00 și este găsit la muncă la ora 13.00, angajatorul primește 10.000 de lei amendă. Și tot 10.000 de lei primește și dacă nu a înregistrat, anterior începerii activității, contractul individual de muncă în Registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
Sistarea activității
Inspectorul de muncă poate dispune, ca sancțiune complementară amendării, sistarea activității locului de muncă supus controlului, iar anagajatorul își poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce a demonstrat că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității: a încheiat contract/e individual/e de muncă pentru salariatul/salariații găsit/ți fără, a transmis raportul de muncă în Registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, a încetat suspendarea contractului de muncă și a instituit plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuveneau angajatului/angajaților pe perioada în care acesta/aceștia au prestat ”muncă nedeclarată”.
Închisoare
Primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victima traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
