Am intrat în Postul Paştelui
Ortodocșii de pretutindeni au intrat în cel mai lung și cel mai aspru dintre posturile de peste an – Postul Paștelui, care durează 48 de zile. În toată această perioadă, nu trebuie să consumi alimente de dulce, nu poţi să faci o nuntă pentru că preoţilor le este interzis să oficieze cununii religioase, și nici nu ai voie să cazi în păcatul instinctelor și pornirilor inferioare ale propriului trup. Uite cum trebuie să menţii postul ca să fii cu adevărat pregătit să întâmpini Învierea Domnului!
În primul rând, e bine să știi că aceste 48 de zile de Post al Paștelui te ajută să te purifici fizic, dar mai ales, spiritual. Înălţarea sufletească presupune însă, nu doar abţinerea voluntară de la băutură și mâncărurile de dulce, ci și străduinţa de a îndepărta gândurile rele ce umblă de jur împrejurul tău. Evită să dai curs tensiunilor, certurilor, conflictelor și nu înceta să te rogi cu sufletul curat, să ai milă de nenorocirile altora și să-ţi domini poftele și instinctele inferioare ale trupului și minţii. Completează postul și cu toate acele virtuţi și acte creștine precum rugăciune, căinţă, smerenie, milostenie ce îţi aduc purificarea deplină de care ai nevoie ca să primești Lumina Sfântă a Învierii, menită să te călăuzească de acum până-n vecie. Așadar, înainte de toate, ţine cont de sensul spiritual al postului și urmează-l cu desăvârșire.
Liber doar la legume, fructe, seminţe, pâine și apă
După cum am amintit anterior, Postul Paștelui este cel mai aspru post deoarece, în mai bine de o lună și jumătate există foarte puţine dezlegări. Din scrierile bisericești aflăm că în toată această perioadă alimentaţia se bazează strict pe legume, fructe, seminţe, pâine și apă. “În ceea ce privește dispoziţiile referitoare la modalitatatea de postire, majoritatatea cărţilor de cult prescriu obligaţia de a se ţine ajunare sau „post negru” (abţinerea totală de la mâncare și băutură) în primele două zile și în ultima săptămână a postului (Săptămâna Patimilor), până la timpul ceasului al IX-lea bisericesc (aproximativ orele 15.00-16.00), după care se poate consuma puţină pâine și apă. Pentru restul postului se recomandă ca în zilele de luni până vineri să se consume o singură dată pe zi, spre seară, mâncare uscată, adică pâine, fructe uscate sau seminţe, legume și apă, iar în zilele de sâmbătă și duminică se îngăduie să se mănânce, de două ori pe zi, legume fierte, untdelemn și puţin vin. De asemenea, luni, pe 25 martie când sărbătorim Bunavestire și în duminica Floriilor se face dezlegare la untdelemn, vin și pește”, explică teologul Romeo Clinciu. Postul comun sau obșinuit, îţi dă voie să consumi aceste alimente gătite, atât timp cât ele nu sunt asociate alimentelor de provenienţă animală cum ar fi, carne, produse lactate, ouă sau pește.
Copiii, bătrânii și bolnavii sunt scutiţi de post
Clerul îi îndeamnă la postire doar pe cei în floarea vieţii și cu o imunitate bună. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca minorii cu vârste sub șapte ani să fie scutiţi de la menţinerea postului. De asemenea, s-a hotărât ca suferinzii care se confruntă cu boli severe, copiii între 7 și 12 ani și bătrânii să poată consuma lapte, ouă, brânză, pește și icre. Anul acesta, Postul Paștelui a început pe 18 martie și va dura până la data de 4 mai, inclusiv.
Bunavestire, ziua în care Fecioara Maria află că-l va naște pe Domnul
Luni, 25 martie, creştinii de religie ortodoxă sărbătoresc Bunavestire. Este marea zi în care Preacurata Fecioară Maria află că va da naştere Mântuitorului omenirii, Iisus Hristos. De aici înainte încep să curgă cele nouă luni până la Naşterea Pruncului Sfânt, de Crăciun.
În ficare an, pe 25 martie, slujitorii lăcaşelor de cult ortodoxe celebrează Bunavestire sau Blagoveştenia, cum este recunoscută sărbătoarea în popor. Crescută în Templu până la vârsta de 15 ani, după moartea părinţilor Săi, Fecioara Maria a fost dată în tutelă dreptului Iosif. Preacurata Fecioară a fost aleasă să-L poarte în pântecele Sale, timp de nouă luni, pe Mântuitorul Iisus Hristos. Vestea că Dumnezeu a ales-o pe Ea să-L aducă pe lume pe Pruncul Sfânt, a primit-o de la Arhanghelul Gavriil care i-a şi spus: “Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu, şi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema…”. Iar Fecioara, cutremurându-se în sufletul ei, s-a supus voinței lui Dumnezeu, zicând: „Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul tău!”. Apoi, Gavriil i-a apărut lui Iosif în vis (care la vremea aceea era tutorele şi logodnicul Mariei, dar nu se atinsese de ea, ci doar o avea în grijă) şi i-a vestit conceperea şi naşterea cea minunată, spunându-i: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt…”.
