„Cununa cu diamante”, simpozion organizat de Filiala Ilfov a Societății de Geografie din România, a împlinit 20 de ani, iar localitatea Brănești a fost, pe 23 mai, la Casa de Cultură, gazda primitoare acestei ediții aniversare. O manifestare de succes, care în ultimii ani, i se datorează, cu siguranță, prof. dr. Cristina Ghiță, inspector școlar pentru geografie la Inspectoratul Școlar Județean Ilfov. În acest an, al Centenarului Marii Uniri, geografia și istoria s-au împletit în Cununa cu Diamante și astfel, așa cum a precizat și prof. Ghiță, am văzut modul în care geografia se poate implica în rezolvarea unor situații de mare actualitate.
Astăzi a apărut nr. 405 al Jurnalului de Ilfov!
O ediție cu totul specială prin diversitatea tematicii lucrărior prezentate și participarea unor oamenii din diferite domenii de activitate, care au contribuit la realizarea acestui simpozion. De remarcat Buletinul Societății de Geografie, ajuns la a VI-a ediție, editat la standarde foarte înalte, a cărui realizare și editare a însemnat un adevărat maraton.
La această ediție de sărbătoare, să ne reamintim că inițiativa organizării unei astfel de manifestări științifice a fost a profesorului Nică D. Lupu, un binecunoscut talent literar din Brănești – Ilfov, cel care a și „botezat” simpozionul cu acest nume special.
Elita din Geografie, dar nu numai, și-a dat întâlnire la Brănești
În deschiderea evenimentului, prof. dr. Cristina Ghiță a semnalat cu mândrie faptul că în 2018, geografii ilfoveni sărbătoresc ediția jubiliară a simpozionului, 20 de ani, având tema ”Județul Ilfov, transformări, evoluții, perspective”. ”Ne-am gândit la o temă generoasă tocmai pentru a integra orice subiect de actualitate care poate contribui la dezvoltarea unor perspective pentru județul Ilfov. Evenimentul se desfășoară sub egida centenarului Marii Unirii, ca de obicei, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Ilfov și Casa Corpului Didactic. Asociația Culturală Brănești este un important partener al activității, alături de unitățile de învățământ din localitatea Brănești, Centrul Județean pentru Resurse și Asistență Educațională Ilfov, cu sprijinul Consiliului local și al Primăriei Brănești, prin Consiliul Județean Ilfov. Invitați de seamă ai manifestării au fost prefectul de Ilfov, Marius Cristian Ghincea, vicepreședinte CJI Ilfov, Rizia Tudorache, inspectorul pentru management resurse umane, Simion Constantin.
Din cuvântul invitaților
Viceprimarul localității Brănești, Corneliu Stancu, a declarat că, ”Simpozionul anual al filialei Ilfov al Societății de Georgrafie din România a devenit o manifestare de referință în peisajul științific, cultural și educațional al județului. De la an la an, ținuta științifică a acestui eveniment, devenit deja tradiție, atinge culmi tot mai înalte și constituie un reper al profesionalismului geografilor ilfoveni. O confirmă și ediția de anul acesta a Cununii de diamante, desfășurată în Brănești, comună care, fără doar și poate, este unul dintre diamantele acestei cununi. Această manifestare este posibilă în fiecare an grație generozității intelectuale umane, dinamismului, entuziasmului de care dă dovadă întreg comitetul de organizare. În zilele noastre, educația este foarte importantă. Obiectivul ei nu este doar instruirea intelectuală, dar și formarea caracterului. (…) Cu toate că eforturile depuse la nivelul Primăriei Brănești în susținerea sistemului educațional precum și realizarea acestuia în condiții optime a întâmpinat dificultăți din cauza sumelor insuficiente alocate de la bugetul de stat, toate acestea nu au reprezentat un impediment în demersul întreprins de noi. Implicarea și dedicarea noastră sunt evidențiate prin înfățișarea unităților de învățământ din localitate, prin proiectele deja finalizate”.
Prefectul Marius Cristian Ghincea a declarat: ”Este cel mai important eveniment dedicat centenarului Unirii de până acum și cred că va fi greu de depășit în județul Ilfov. Am remarcat încă de la început denumirea Cunună cu diamante. Sincer, stau în Ilfov de 43 de ani, dar în ultimul an am descoperit ce multe diamante are Ilfovul, lăcașe de cult, palate, dar cred că cel mai important diamant îl reprezentați dumneavoastră cei care v-ați implicat în acest eveniment. ”
Rizia Tudorache, vicepreședinte CJI Ilfov: ”Consiliul Județean este alături de acest segment important al județului care înseamnă învățământul. După cum știți, prioritatea numărul 1 în județul Ilfov sunt lăcașele de învățământ ale județului. De asemenea, facem lucruri bune pentru învățământul ilfovean și aș aduce în atenție o statistică la nivel național, în care Ilfovul se situa pe primul loc în privința lăcașurilor de învățământ cu utilități de nivel european. Județul este implicat în finanțarea multor grădinițe cu program prelungit și ne mândrim cu ele, pentru că părinții copiilor pot merge la muncă fără grija copiilor, cum este cazul unei grădinițe cu program normal”.
Nicoleta Băjenaru, inspector cu atribuții pentru Geografie, a vorbit despre importanța faptului că simpozionul se desfășoară sub egida centenarului și a dorit să facă o corelație între geografie și istorie, printr-un citat potrivit căruia ”geografia e istorie în spațiu, iar istoria e o geografie în timp”. ”Astăzi să scriem o frumoasă pagină de istorie în cartea de georgrafie a simpozionului Cununa cu diamante”, a subliniat prof. Nicoleta Băjenaru.
Anul 2018 este anul marilor aniversări
Președintele Asociației Culturale Brănești, Marius Ovidiu Sebe, a prezentat câteva imagini care reflectă comunitatea din Brănești, un film realizat de Asociația Culturală Brănești, cu aspecte istorico-geografice ale localității, pentru a face o introducere pe meleagurile localității gazdă a simpozionului, o localitate cu multiple aniversări anul acesta. ”Anul 2018 este anul marilor aniversări pentru localitate, pentru că pe lângă 100 de ani de la România Mare, 20 de ani simpozion Cununa cu Diamante, pe 29 mai sunt marcați 410 ani de atestare documentară, Liceul Silvic a marcat 125 de ani de la înființare, Mănăstirea Pasărea marchează 205 ani de la înființare și lista este mai lungă. Așadar multe evenimente deosebite pentru comunitatea noastră”, a încheiat Marius Sebe.
Lucrările propriu-zise ale simpozionului au început cu prof. Cristina Ghiță, care a făcut un istoric al evenimentului în decursul anilor, conform temei ”Județul Ilfov, transformări, evoluții, perspective”. Specialistul a menționat că deși simpozionul a debutat în urmă cu 20 de ani, în volumul ”Societatea de științe geografice din RS România, 100 de ani de activitate”, din 1975, a găsit câteva informații despre filiala Ilfov, legate de sediul pe care l-a avut de-a lungul timpului, în strânsă legătură și cu oscilația administrativ-teritorială a județului Ilfov. Și anume, în 1969, sediul se afla la Giurgiu, când se înființează filiala de științe geografice, iar în 1972 are sediul la Casa Corpului Didactic București, cu câteva subfiliale, Giurgiu, Oltenița și Urziceni. În 1973, se unifică subfilialele într-una singură, la București, scopul acestei organizații profesionale fiind de a marca și a pune la dispoziție rezultatele cercetărilor din momentul respectiv, sub diferite forme, în special simpozioane, conferințe, activități pedagogice, cercuri metodice etc., lucrări. A dat ca exemplu diferite lucrări, titluri de referință. De menționat că în 1999, sediul filialei se afla la Brănești, iar simpozionul a debutat în Brănești la popasul turistic Pustnicu. În fiecare an a fost organizat în diferite puncte din Ilfov, niciodată în același loc, dar anul acesta, iată că s-a întors la Brănești. Cristina Ghiță a făcut și o retrospectivă vizuală a edițiilor anterioare: ”Toate aceste comunicări, realizări și rezultate ale cercetărilor făcute pe parcursul anilor sunt valorificate în Buletinul Societății de Geografie, ajuns la a VI-a ediție. Nu este o muncă ușoară, dar mă mândresc cu acest volum pentru că reprezintă activitatea dumneavoastră și potențialul creator al Ilfovului, o carte de vizită pentru noi, pentru educație, pentru Ilfov ca și unitate teritorială. Chiar dacă anul trecut s-a făcut o mică pauză, anul acesta apare vol VI-VII, volum dedicat Măgurele – Otopeni. Aș dori să acord o distincție domnului Nică D. Lupu pentru întreaga activitate depusă în slujba geografiei ilfovene”.
Ilfov, un complement al Bucureștiului
Sesiunea de comunicări a continuat cu prezentarea susținută de prof. dr. Octavian Mândruț, de la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș”, Arad, care a prezentat câteva aspecte referitoare la lucrările prezentate de domnia sa. A punctat faptul că în acest volum, pregătit pentru ediția acestui an, există un rezumat al comunicării de anul trecut, de la Otopeni, despre județul Ilfov. ”Față de ce este acolo, au apărut câteva elemente noi. În primul rând, faptul că județul Ilfov este, deocamdată, împreună cu Bucureștiul, singurul care justifică ideea de convergență economică la nivelul spațiului UE. Chiar dacă pare o anexă a Bucureștiului, este de fapt un complement al Bucureștiului. Pentru Ilfov, Geografia începe în 1981. Inițial, Sectorul Agricol Ilfov, apoi județul Ilfov are o cunună de diamante compusă din persoane, instituții, dintr-o anumită coeziune care la nivelul țării începe să devină foarte mică”.
Simpozionul a continuat cu o interesantă prezentare susținută de dr. Cristina Dina Țineghe care a vorbit despre ”Aspecte de geografie în Arhivele Naționale”. ”Legătura dintre istorie și geografie este un postulat. Dar nu văd legătura dintre istorie și geografie într-o notă competitivă, ci mai degrabă într-o notă de susținere reciprocă”, a menționat specialistul.
Dinamica reliefului ilfovean
O altă prezentare ce ne-a atras atenția a avut în vedere factorii care au influențat și influențează în continuare dinamica reliefului ilfovean susținută de prof. dr. Marius Florin Marcu, vicepreș Filialei SGR Ilfov, Liceul Teoretic ”Dumitru Dumitrescu” din Buftea. ”Relieful spațiului ilfovean păstrează caracteristicile mezoreliefului Câmpiei Române, asupra căruia, evident, activitatea antropică și-a pus amprenta cu desăvârșire iar, privite în ansamblu, formele de relief au creat aceste premise ale dezvoltării, atât a așezărilor omenești care se desfășoară în lungul rețelei hidrografice, de-o parte și de alta a văilor, dar și în ceea ce privește optimizarea terenurilor în agricultură”, a punctat profesorul.
Centura de fortificații a Bucureștiului ar trebui să devină un punct de atracție
O prezentare la fel de atractivă a fost susținută de tânăra pasionată de geografie Andreea Coman. Ea a vorbit despre anumite aspecte istorice-geografice-arhitecturale, respectiv centura de fortificații a Municipiului București, care a fost valorificată foarte puțin în anumite puncte. Andreea Coman a făcut cercetări ca să redescopere această Centură, împreună cu colega ei Marina Antonescu. Am aflat că Centura nu este foarte cunoscută, construcția ei a început în 1884 și s-a încheiat în 1903, cu specificația că lucrările au fost întrerupte din cauza unui obuz-mină capabil să distrugă ceea ce era în planurile inițiale. Există 18 forturi și 18 baterii, iar construcțiile au costat circa 118 milioane de lei, cam la fel de mult ca și Casa Poporului, 100 de ani mai târziu. În contextul istoric, regele Carol I, care era și militar, a avut ideea de a se construi această Centură a municipiului București. Fortul de la Afumați este singurul care a fost construit în stil unic. În prezent, totul este în paragină. ”Acest fort a fost cumva uitat. Sperăm să fie incluse pe lista monumentelor istorice. Este o adevărată comoară în jurul Bucureștiului, dar nu toată lumea știe de existența ei. Sper să se reglementeze și să avem încă un punct de atracție în Capitală”, a conchis Andreea Coman.
Alexandrina Niță, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, a precizat că instituția pe care o conduce a organizat o serie de evenimente care vor continua până la sfârșitul anului, având ca temă ”Unirea prin sacrificiul națiunii”. ”Văzând că și buletinul informativ și această activitate sunt tot sub egida Centenarului,
ne-am zis că este foarte bine să continuăm și să venim în sprijinul prof. Cristina Ghiță. Unirea s-a făcut printr-un miracol al divinității, într-un moment în care nimeni nu credea că se va înfăptui”, a precizat prof. Niță.
O zi plină de comunicări are nevoie și de aplicații practice
Ultima parte a simpozionului a fost dedicată aplicațiilor practice, care s-au concretizat prin vizitarea Văii Pasărea: Stația de epurare a apei Brănești – Mănăstirea Pasărea – Schitul Pasărea – Stațiunea didactică Belciugatele/Ferma Moara Domnească – Afumați (reședința Cantacuzinilor: Conacul și Biserica stolnicului Constantin Cantacuzino) și Tunari – Biserica Brâncovenească.
Primul obiectiv vizitat, foarte important pentru mediu, a fost Stația de epurare Brănești, care deservește 6.500 de locuitori. Este o stație de epurare de ultimă generație, realizată după normele europene, finalizată în 2016.
Traseul acestui an a inclus apoi Ferma ”Moara Domnească”, o fermă ce se descurcă prin autofinanțare, deținătoare a unor impresionante câmpuri experimentale, unde vin studenți care fac lucrări de masterat, doctorat, cercetări, având o cultură de porumb, incubatoare cu 13.000 de ouă, livezi cu pruni, meri, caiși și plantații de levănțică.
Pașii ne-au purtat apoi spre Conacul Cantacuzino de la Afumați, construit în 1680 – 1696 de către stolnicul Constantin Cantacuzino, fratele lui Șerban Cantacuzino, domnitorul Țării Românești. Era un om erudit și avea o funcție similară cu cea a unui ministru de externe al Țării Românești. Fiul lui Ștefan Cantacuzino a venit la domnie, apoi conacul a trecut în proprietatea diferiților boieri, ajungând la Alexandru Ipsilante.
Popasul următor a fost la Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în anul 1696, monument ce reprezintă istoria mântuirii neamului. Pictura din podul bisericii îi aparține lui Constantinos, iar Irinel Procenco a pictat și el câteva icoane. Zidul din jurul bisericii este zidul vechi, de la 1700-1800, ridicat de Alexandru Ipsilanti, care, în 1780, a înființat aici o mănăstire și un adăpost pentru măicuțe și fetele care nu aveau părinți.
Un alt monument impresionant vizitat a fost Biserica Tunari, ctitorie brâncovenească începută în 1702, declarat monument istoric, care mai păstrează și astăzi pictura orginală.
