Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR: „Sărbătorirea Centenarului nu se poate realiza decât prin rugăciune în comun, bucurie şi pace duhovnicească”

În cinstea Sfântului Dimitrie cel Nou şi a Sfântului Calinic de la Cernica, Ocrotitorii Bucureştiului, clericii şi credincioşii din Ilfov, din Capitală şi din multe alte zone ale ţării, au participat, în perioada 25-29 octombrie, pe Colina Bucuriei, la un pelerinaj impresionant organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor.

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 426, ediția print

Pelerinajul a fost organizat cu prilejul hramului Catedralei Patriarhale. Rânduielile bisericeşti au început, aşadar, încă de joi, 25 octombrie, cu o procesiune cu moaştele şi icoanele celor doi ­sfinţi. Aceasta a fost organizată în două coloane cu trasee diferite. Prima coloană a mers cu moaștele și icoana Sfântul Dimitrie de la Catedrala Patriarhală spre Biserica Sfântul Nicolae – Vlădica și pe Bulevardul Regina Maria până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei. A doua coloană a plecat de la Biserica Sfântul Spiridon – Nou, cu moaștele Sfântului Calinic și cu icoana sa, pe traseul: Calea Șerban Vodă – Strada Bibescu Vodă, până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei. La finalul Procesiunii Calea Sfinţilor, moaştele au fost aşezate spre închinare în baldachinul din apropierea Catedralei Patriarhale şi a fost săvârşită o slujbă specială. Ca în fiecare an, pelerinii au fost întâmpinaţi şi binecuvântaţi de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cu această ocazie, Întâistătătorul BOR le-a adresat pelerinilor şi un mesaj impresionant, menit să trezească în oameni credinţa în valorile spirituale, dorinţa de rugăciune şi pace duhovnicească, ce au dus la unitatea naţională a românilor.

1 of 6

“O sărbătorire profundă şi completă a Centenarului Marii Uniri nu se poate realiza decât prin rugăciune în comun, bucurie şi pace duhovnicească. Toate acestea fiind darul pe care Dumnezeu îl pogoară asupra noastră prin mijlocirea sfinţilor şi purtarea de grijă a sfinţilor Bisericii, dar şi prin împreuna lucrare a noastră, cea roditoare întru virtuţile creştine pentru binele poporului român”, le-a spus Patriarhul miilor de preoţi şi pelerini prezenţi pe Dealul Patriarhiei.
Po­trivit Agerpres.ro, Întâistătătorul BOR a subliniat faptul că sfinţii Calinic de la Cernica şi Dimitrie cel Nou sunt doi ocrotitori ai Capitalei care au aceeaşi lucrare duhovnicească. “Aşadar, avem doi ocrotitori ai Capitalei noastre care, deşi nu s-au cunoscut în timpul vieţii, au aceeaşi lucrare duhovnicească de tămăduire şi de călăuzire prin rugăciune neîncetată către tronul Preasfintei Treimi pentru toţi cei care se închină cu credinţă şi evlavie sfintelor lor moaşte”, a mai spus Patriarhul BOR. El a afirmat că pelerinii „arată şi în acest an credinţă vie, mărturisitoare, evlavie adâncă şi dragoste de Biserică“, urându-le „ajutor şi sănătate, pace şi bucurie“. Totodată, Patriarhul le-a urat sănătate „celor aflaţi în suferinţă şi nevoi“, dar şi tuturor credincioşilor prezenţi, pentru care a cerut de la sfinţi „mult curaj“ pentru a-şi mărturisi credinţa şi a înfrunta încercările  vieţii.

Sf. Calinic de la Cernica și Sf. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor

De ce Sf. Ierarh Calinic de la Cernica şi Sf. Dimitrie cel Nou sunt unii dintre cei mai iubiţi sfinţi şi, mai ales, de ce a fost organizat un pelerinaj atât de impresionant în cinstea lor? Sf. Calinic de la Cernica s-a născut pe 7 octombrie 1787 în Bucureşti, aproape de biserica Sf. Visarion, din părinţi care ­i-au insuflat credinţa din fragedă pruncie. În 1807 a intrat călugăr la Mănăstirea Cernica. Un an mai târziu a primit numele de Calinic. “La 14 decembrie 1818, Cuv. Calinic a fost ales stareţ al Mănăstirii Cernica, având doar 30 de ani. Pentru sfinţenia vieţii lui şi buna chivernisire a mănăstirii, la 9 aprilie 1820, este hirotesit arhimandrit şi păstoreşte obştea Cernicăi timp de 32 de ani, adunând în jurul său mulţi călugări. Sf. Calinic a fost şi un bun iconom al Mănăstirii Cernica şi al celorlalte mănăstiri – Pasărea, Snagov, Căldăruşani, Ciorogârla şi Poiana Mărului, care erau sub povăţuirea sa”, scrie site-ul doxologia.ro. A murit pe 11 aprilie 1868, fiind canonizat pe 20 octombrie 1955, sub Patriarhul Justinian al României. Prăznuirea lui se face la 11 aprilie. Cât despre Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştiului prăznuit zilele trecute la Catedrala Patriarhală, am amintit şi în ediţia trecută a ziarului nostru. De numele său sunt legate atât de multe minuni, încât Biserica i-a acordat un loc important în calendarul creştin ortodox.

Foto: Basilica.ro