Duminică, 25 noiembrie. Cu cinci zile înainte de sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, la București s-a mai scris o filă din istoria românilor. După opt ani de lucrări, Catedrala Națională a fost sfințită și și-a deschis porțile pentru credincioșii din toată țara, ca simbol al unității sufletești a întregului neam.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 430, ediția print
Un sobor alcătuit din 60 de arhierei români și străini, condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de sfințire în prezența a 50.000 de credincioși, din toate zonele țării. 2.000 de invitați oficiali, inclusiv premierul Viorica Dăncilă, 100 de preoți și stareți ai multor mănăstiri au luat parte la ceremoniile religioase. Alături de Patriarhul României și de ceilalți slujitori, la rânduiala sfințirii Altarului și la prima Sfântă Liturghie săvârșită în Catedrala Mântuirii Neamului a fost și Sanctitatea Sa Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic Bartolomeu I, invitat de onoare la marele eveniment care a trecut ziua de 25 noiembrie în cartea de aur a istoriei Bisericii și neamului românesc. Catedrala este închinată eroilor neamului, purtând hramul Înălțării Domnului și cel al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul românilor de pretutindeni. După tradiția religioasă, la final, toți credincioșii au intrat și s-au rugat în Sfântul Altar. Apoi s-au închinat la racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei (adusă încă de vineri de o delegație a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Mitropolitul de Patra, Părintele Hrisostom) și la racla cu moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina (din patrimoniul Reședinței Patriarhale) care au fost așezate la loc de cinste, la ieșirea din Sfântul Altar.
„Catedrala unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a unui popor creștin, jertfelnic și darnic, cu recunoștința pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului. În piciorul Sfintei Mese din Altarul Catedralei Mântuirii Neamului au fost așezate fragmente din moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, care, în 1714, împreună cu cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Ianache a primit moarte de martir tocmai la Constantinopol. Au fost așezate și moaște ale Sfinților de la Niculițel, arătând continuitatea credinței, dar și jertfelnicia atât a sfinților din secolul IV cât și din secolul XVIII-lea, cum sunt Sfinții Brâncoveni”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR.
Dealul Arsenalului a devenit Dealul Păcii
„Astăzi, prin sfințirea Catedralei, Dealul Arsenalului, adică al locului în care se reparau și se depozitau arme, s-a transformat în dealul păcii și al sfințeniei, în dealul harului și binecuvântării, nu numai pentru București, ci și pentru întreaga Românie. Marele far duhovnicesc a aprins pe culmea lui Noua Catedrală și Biserică Patriarhală. Va străluci până în depărtări lumina lui Hristos și va transmite mesajul speranței și al mântuirii celor de-aproape și celor de departe”, a spus Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic.
Eroii, comemorați pentru prima dată în Catedrala Națională
Visul românilor de a-și comemora eroii căzuți pe câmpurile de luptă într-o catedrală națională s-a împlinit, iată, după mai bine de 100 de ani. Slujba de pomenire a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel încă de sâmbătă, 24 noiembrie. „Pomenirea solemnă a eroilor neamului românesc cu o zi înainte de sfințirea Catedralei Naționale o săvârșim pentru a așeza cu evlavie și recunoștință, sub Sfânta Masă a Catedralei Mântuirii Neamului, numele tuturor eroilor români cunoscuți care și-au jertfit viața în Războiul de Independență din 1877-1878, în războaiele balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial în 1944-1945, precum și numele făuritorilor Marii Uniri din 1918”, a spus Patriarhul României.
Scurt istoric
„Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în București s-a resimțit mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878. Iar după proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creștin-ortodoxe în București”, se arată în Actul de sfințire. Catedrala are 120 de metri înălțime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului, și o capacitate de 5.000 de persoane. Catapeteasma, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23 m lățime si 18 m înălțime. Clădirea deține opt lifturi și două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcționa ca biserici, una la 16 metri adâncime, iar cealaltă la 11 metri. În perimetrul de la subsol sunt construite 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creștinismului și diverse spații pentru comunicare media. Catedrala Mântuirii Neamului are șase clopote care cântăresc împreună 33 de tone, montate în turnul „Clopotniță”, la o înălțime de 60 de metri. Clopotul mare este dedicat eroilor neamului și are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălțime și un diametru de circa trei metri. Este construită să reziste la un cutremur de peste nouă grade, fiind considerat cel mai sigur loc din România în cazul unui seism puternic. Lucrările sunt finalizate în proporție de 96%.
