Ultima zi a Crăciunului o încheiem, ca în fie­care an, celebrându-l pe Arhidiaconul Ştefan, recunoscut drept cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos. Iată de ce preoţii şi creştinii ortodocşi din toate colţurile țării, petrec ziua de 27 decembrie în rugăciune, cu smerenie şi credinţă deplină!

Conform scrierilor Noului Testament, Ştefan s-a născut în Ierusalim fiind unul dintre urmaşii lui Avraam. El a fost diacon evreu, şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile evreieşti de la Ierusalim. Se ştie că, el a fost primul dintre cei şapte bărbaţi “plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” care aveau misiunea să oficiali-zeze slujbele religioase şi să supravegheze buna rânduială la mesele comune. Pe ceilalţi şase, Biserica ni-i prezintă ca fiind Nicolae, Prohor, Timon, Filip, Nicanor şi Parmena. Toţi şapte aveau un rol mult mai important decât diaconii care slujesc în lăcaşele de cult în zilele noastre. Ei aveau menirea să predice cuvântul Evangheliei, botezau şi ajutau la desfăşurarea slujbelor aparţinând organelor de conducere ale Bisericii din Ierusalim. Ştefan a fost ales să-i conducă pe diaconi, fiind unul dintre ucenicii Mântuitorului Iisus Hristos care-L urmau peste tot şi care au asistat de fiecare dată la minunile înfăptuite de El. Sfântul Ştefan a fost unul din cei 70 de ucenici care au văzute cerurile deschise şi pe Domnul Iisus Hristos la dreapta Tatălui.  

Acuzat de blasfemie și ucis cu pietre 

Dreapta lui credinţă l-a adus în atenţia fariseilor care erau profund nemumlţumiţi că predica în faţa mulţimii, învăţăturile lui Hristos. La scurt timp după ce a devenit conducătorul diaconilor, Ştefan a fost dus în faţa consiliului bisericesc şi acuzat de blasfemie contra lui Moise şi contra Tatălui ceresc. În faţa lui Caiafa acuzatorul, ace-laşi care l-a judecat şi pe Iisus Hristos, arhidiaconul Ştefan a ţinut o lungă cuvântare acuzându i la rândul său pe cei ce îi doreau pieirea. „Cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53). Găsit vinovat de blasfemie a fost condamnat la moarte prin lovirea cu pietre. Scrierile bisericeşti ne spun că, după primirea sentinţei, el a avut o viziune, mărturisind: „Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. Ulterior, a fost dus în afara cetăţii şi omorât cu pietre în ziua de 27 decembrie. Ştefan a fost primul ucis pentru că şi-a mărturisit credinţa în Dumnezeu.   

Înhumat în mormântul unui creștin 

Condamnat la moarte prin uciderea cu pietre, nu avea voie să fie înmormântat în cavoul familiei, așa că a fost înhumat în mormântul unui creştin.  Mormântul Sfân-tului Ştefan a fost descoperit în anul 415 şi, se pare că din anul 560, rămăşiţele trupului său neputrezit se află împreună cu osemintele arhi­diaconului roman Laurentio în cripta bisericii „San Lorenzo Fuori le Mura” de la Roma.