Ani la rând, Spitalul de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu” din Bălăceanca a fost privit prin lentila dureroasă a prejudecăților. În ochii multora, era văzut ca locul ”ultimei opriri”, unde ajungeau numai ”nebunii cu dunga roșie pe buletin”. Mulți ani, această unitate sanitară a purtat povara unei reputații nedrepte, conturată în percepția publică drept un loc al suferinței fără întoarcere. Astăzi, însă, acel ”Bălăceanca” nu mai există. A fost înlocuit de o unitate sanitară în continuă transformare, care oferă tratamente de specialitate la cele mai înalte standarde, într-un cadru prietenos, uman și cu adevărat vindecător.

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 751, ediția print

 

Cu o viziune clară și dedicație fermă față de îmbunătățirea serviciilor de sănătate, Consiliul Județean Ilfov a investit constant în modernizarea Spitalului de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu”, din Bălăceanca, comuna Cernica. Aceste investiții au transformat unitatea medicală într-un centru de referință în psihiatria din România și din întreaga Europă de Sud-Est. Spitalul oferă acum o gamă variată de servicii, inclusiv spitalizare continuă pentru psihiatria adulților, atât în cazuri acute, cât și cronice, servicii de urgență psihiatrice, examinări și evaluări psihologice și psihiatrice, consiliere pentru pacienți și familii, investigații paraclinice și un centru de reabilitare psiho-socială.

Personalul medical este alcătuit din profesioniști dedicați, care oferă îngrijire competentă și empatică, având grijă ca fiecare pacient să se simtă în siguranță, înțeles și sprijinit. Mii de oameni trec anual pragul acestei instituții în căutarea vindecării și, din estimările medicilor, cele mai multe cazuri tratate sunt legate de consumul excesiv de alcool.

Alcoolismul, o luptă dură, dar nu imposibilă

Având în vedere numărul mare de cazuri de alcoolism, mai ales la vârs­te tinere și problemele pe care le generează acesta, medicul psihiatru Laurențiu Dumitraș ne-a vorbit despre situația acestei categorii de pacienți care ajung la Spitalul de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu”. Acesta ne-a explicat cât de grea este lupta dependenților de alcool și ce pași trebuie să facă aceștia, pe lungul drum al vindecării.

”În cadrul unității noastre sanitare tratăm tot ceea ce înseamnă tulburări de natură psihotică, tulburări cognitive, tulburări de personalitate, tulburări de natură afectivă (depresii, anxietăți, tulburări afective bipolare). Avem pacienți care au trecut prin episoade depresive, alții care au avut episoade maniacale și s-au decompensat. Monitorizăm și ajutăm și persoane care se confruntă cu tulburări cauzate de consumul excesiv de ­alcool sau care au o patologie legată de jocuri de noroc. La camera de gardă sunt aduși, de către polițiști, foarte mulți pacienți cu intoxicație etanolică, cu tulburări de comportament cauzate de consumul excesiv de ­alcool, acestea fiind cele mai frecvente patologii care ajung la noi. De cele mai multe ori, acești pacienți rămân sub supraveghere peste noapte, iar în cursul dimineții, când se trezesc, sunt foarte liniștiți. Le explicăm că trebuie să aibă foarte multă voință și un suport familial adecvat pentru a rezolva o problemă atât de serioasă care creează atât de multe neplăceri. Sunt tineri, oameni care ar trebui să fie foarte activi. Cei mai mulți au vârste cuprinse între 30 și puțin peste 50 de ani. Aceștia duc o luptă teribilă cu dependența lor. Și, din păcate, avem o problemă cu faptul că, statul român nu compensează tratamentul de substituție care le este de mare ajutor pentru că le asigură o viață aproape normală. Așa că, pe lângă lupta cu efectele adverse violente ale alcoolului, trebuie să mai suporte și costurile ridicate ale tratamentului de substituție. Mulți renunță și recad în patima alcoolului. Ajung la spital aduși de familii sau din proprie inițiativă, solicitându-ni-se ajutorul. Într-o primă etapă, noi le tratăm simptomatologia de sevraj, care apare la întreruperea consumului de ­alcool, excesiv și prelungit. Pacientul prezintă tremurături, transpirații, neliniște psihomotorie, variații de tensiune arterială, tot felul de acuze somatoforme, anxietate, pot avea scaune diareice, vărsături, crize epileptice, pot dezvolta neuropatii periferice. Acest sevraj se poate complica prin apariția halucinațiilor: “vedeniilor, auzeniilor”, mergând până la delirium. Este situația în care persoana respectivă pierde contactul cu realitatea, se află într-o lume paralelă, nu poate să mențină atenția, nu poate să răspună întrebărilor medicului. Totuși, cea mai complicată și gravă situație este decesul, care se poate produce pe fondul instabilitatii vegetative, a dezechilibrelor hidroelectrolitice care pot antrena după sine crize convulsive, tulburări de ritm cardiac și implicit, stop cardiorespirator. Așadar, într-o primă etapă tratăm această simptomatologie de sevraj, care la unii poate fi simplă, doar cu transpirații, tremurături, insomnii, lipsa poftei de mâncare, în timp ce, la alții, se poate complica serios. De aceea, sevrajul, din punctul nostru de vedere, este o urgență medicală în primul rând, nu psihiatrică. În momentul în care apare delirium-ul, deja noi nu îl mai putem gestiona pentru că pacientul se agită foarte tare, nu se poate calma, independent de tratamentul pe care i-l administrăm. Atunci, ideal ar fi să ajungă ­într-o secție de ATI, unde va fi intubat și tratat ca atare. Când se termină sevrajul, trecem în etapa a doua de tratament, acela de substituție. De regulă, acest tratament începe în afara spitalului, pentru că nu mai există urgența psihiatrică. În tratamentul de substituție, îngrijirile și medicația se realizează la domiciliu, cu menținerea unei dispensarizări periodice. Le recomandăm pacienților să-și găsească un psihiatru în apropiere de locuința lor care să le ajusteze schema de tratament și să le mențină recomandarea de tratament de substituție pe care le-o dăm aici, în spital. Există produse farmaceutice care să ajute persoana dependentă de alcool. Din păcate, aceste medicamente pentru substituția de alcool nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, motiv pentru care, mulți dintre pacienți le iau un timp, apoi renunță. Am și foarte mulți pacienți abstinenți, dar am și pacienți care după două-trei luni de tratament au băut două beri și au fost nevoiți să cheme ambulanța. Tratamentul de substituție este bun pentru că le asigură și un confort emoțional. Acești pacienți conștientizează că dacă își iau pastila nu mai trebuie să bea ceva fiindcă li se face rău. Iar riscurile sunt foarte mari. Complicațiile date de consumul de alcool sunt: neurologice, gastrointestinale, cardiovasculare, metabolice, renale, etc”, ne-a explicat medicul Laurențiu Dumitraș.

Peste 200 de paturi pentru pacienții din toată țara

Medicul psihiatru ­ne-a vorbit și despre depresia care afectează tot mai mult lumea modernă. ”După alcool, la spital tratăm și foarte multe tulburări psihotice, depresii, atacuri de panică, stări marcate de anxietate, atât la femei, cât și la bărbați. Cum îți dai seama că intri în depresie și trebuie să soliciți ajutor medical de specialitate? Constați că ești trist, că nu te mai mulțumește nimic, ești mai nervos, mai iritabil, ai gânduri că nu ești bun de nimic, că nu mai faci față, că poti suferi de o anumită boală, te devalorizezi ca persoană, ai probleme de somn, ori dormi prea mult, ori prea puțin, ai tulburări de apetit alimentar, fie mănânci excesiv, fie nu mănânci deloc, ești într-o neliniște interioară permanentă și nu mai faci lucruri care îți făceau plăcere până atunci. Anumite depresii sunt caracterizate prin lentoare psihomotorie și, efectiv, zaci toată ziua în pat, nu dorești să faci nimic, d-abia mănânci, nu vrei să te speli. Identificând tipul de depresie ne ajută pe noi, medicii, să stabilim schema terapeutică. Și, cu un tratament administrat corect, depresia se vindecă. Tratamentul poate dura o perioadă mai scurtă sau mai lungă, se poate întinde chiar și pe un an de zile. Sunt și aici cazuri în care persoana se simte bine și renunță la tratament, iar după două luni recade și revine la medic. În acest moment, din cele peste 200 de paturi pentru spitalizare disponibile, avem circa 170 ocupate. Doar urgențele psihiatrice rămân în spital pentru tratament si supraveghere”, ne-a mai spus coordonatorul Secției Psihiatrie 4, din cadrul Spitalului ”Eftimie Diamandescu”.