@ Încep negocierile pentru noul Guvern
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 732
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie care a generat controverse masive, reacții interne și internaționale și a aruncat țara într-o criză politică fără precedent. Decizia fără precedent a CCR, adoptată cu unanimitate de voturi, a fost motivată de dovezi care arată implicarea influențelor străine în procesul electoral și nereguli grave în derularea campaniei, subliniate inclusiv de instituțiile de securitate ale statului.
Conform deciziei CCR, procesul electoral a fost compromis de multiple nereguli care au afectat grav integritatea votului. Raportul desecretizat al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a dezvăluit că influențe externe au interferat în alegeri printr-o combinație de atacuri cibernetice și campanii de manipulare pe rețelele sociale.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024. Informaţiile care au fost declasificate, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis indică faptul că, campania lui Călin Georgescu, candidat independent, a fost identificată ca fiind susținută ilegal de o rețea amplă de influenceri online, coordonată pe platforme precum TikTok și Telegram. Raportul SRI arată că algoritmii acestor platforme au fost exploatați pentru a propulsa mesaje electorale în mod artificial. Totodată, atacuri cibernetice susținute au vizat sistemele informatice care sprijină procesul electoral, încercând să compromită infrastructura digitală a AEP. Un alt aspect grav semnalat a fost finanțarea netransparentă a campaniilor electorale. Sume considerabile de bani, provenite din surse externe, ar fi fost direcționate, potrivit documentelor desecretizate de CSAT, către susținerea lui Călin Georgescu. Deși acesta și-a declarat cheltuielile de campanie ca fiind zero, investigațiile autorităților au demonstrat că promovarea masivă pe platformele sociale a fost finanțată cu peste un milion de euro, din surse necunoscute.
Reacții interne: Acuzații și apeluri la calm
Decizia CCR a generat reacții din partea actorilor politici, candidaților și societății civile. Elena Lasconi, candidată din partea USR, a considerat hotărârea o încălcare gravă a drepturilor democratice ale românilor, a calificat anularea ca fiind „ilegală și imorală”, acuzând autoritățile că „au distrus democrația” și au subminat voința a milioane de alegători. Elena Lasconi şi-a exprimat convingerea că ar fi ieşit învingătoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Totodată, a subliniat că va câştiga alegerile şi a arătat că va apăra democraţia și a promis să lupte pentru organizarea unor alegeri corecte.
Călin Georgescu a descris anularea alegerilor drept „o lovitură de stat oficializată,” susținând că decizia este motivată politic și că instituțiile statului sunt manipulate de interese externe. ”Statul român a luat democraţia şi a călcat-o în picioare”, a afirmat Călin Georgescu.
Președintele Klaus Iohannis a adoptat o poziție fermă, subliniind că decizia CCR este obligatorie și că statul trebuie să se conformeze. „CCR a decis să anuleze alegerile prezidenţiale care s-au desfăşurat în aceste zile. Decizia CCR este obligatorie pentru toată lumea şi noi toţi ne conformăm. Este o situaţie nemaiîntâlnită până acum şi cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni. El a precizat că, la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidenţiale, a primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că anumite lucruri sunt ciudate şi că, în acest context, a dispus imediat „să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat”. „În scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo şi am convocat de urgenţă şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS şi de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoaşteţi”, a arătat Iohannis. El a amintit că un grup „relevant, un grup mare de organizaţii neguvernamentale” i-a cerut declasificarea şi publicarea tuturor materialelor care au ajuns în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. „După discuţii cu conducerile instituţiilor care au întocmit aceste materiale, s-a
convenit declasificarea lor şi publicarea. Aşa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în şedinţa CSAT”, a indicat Iohannis, adăugând că CSAT nu are atribuţii în domeniul alegerilor. „Dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate naţională şi asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, a adăugat şeful statului, care a anunțat că va rămâne în funcție până la alegerea unui nou șef de stat, conform Constituției. Partidele politice au reacționat divers. PNL a cerut respectarea deciziei CCR și subliniind necesitatea clarificării tuturor suspiciunilor legate de procesul electoral. ”Decizia pe care Curtea Constituţională a adoptat-o este una serioasă şi pe care trebuie să o respectăm. Aceasta a fost luată pe fondul acuzaţiilor de ingerinţă în alegeri şi afectării grave a procesului electoral. În acest context, e necesar ca motivele care stau la baza deciziei să fie clar explicate. România trebuie să menţină credibilitatea procesului electoral, prevenind interferenţele din afară şi sancţionând încălcările legislaţiei electorale’’, arată PNL.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a spus că situația este „foarte complicată”. „Suntem în situația în care trebuie să afirm ceea ce am afirmat de fiecare dată: nu comentăm deciziile CCR”, a spus Romașcanu, într-o intervenție televizată: „E foarte complicat. Dacă a existat o ingerință în procesul de vot, e o decizie corectă, așteptăm să
vedem motivarea”.
Pe plan internațional, reacția SUA a atras atenția. Departamentul de Stat al SUA a reacţionat după ce CCR anulat alegerile prezidenţiale din România, transmițând o declaraţie în care arată că este alături de poporul român şi că are încredere în instituţiile şi procesele democratice ale ţării, inclusiv în investigaţiile privind „influenţa străină malefică”.
Washingtonul înseamnă totodată la calm şi la susţinerea „ordinii constituţionale a României”, fără „ameninţări cu violenţa şi intimidare”. „Poporul român este cel care alege pe cine alege. Nici o altă ţară sau actor străin nu are acest drept”, mai spune Departamentul de Stat, care ”face apel la toate părţile să susţină ordinea constituţională a României”.
Pe de altă parte, Biroul Electoral Central a respins, sâmbătă, în şedinţă, toate contestaţiile şi sesizările prin care se cerea anularea alegerilor parlamentare și a încheiat, în şedinţa din data de 4 decembrie a.c., procesul-verbal privind cele şapte partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe
electorale care întrunesc pragul electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, respectiv: Partidul Social Democrat, Alianţa pentru Unirea Românilor; Partidul Naţional Liberal; Uniunea Salvaţi România; Partidul S.O.S. România; Partidul Oamenilor Tineri; Uniunea Democrată Maghiară din România.
Ultima oră: Încep negocierile pentru formarea unui nou Guvern
PSD, PNL, USR, UDMR și minorităţile naţionale încep, săptămâna aceasta, negocierile pentru formarea Guvernului, în condiţiile în care, după anularea alegerilor prezidenţiale, vor merge în faţa președintelui Klaus Iohannis, aflat încă în mandat, pentru nominalizarea șefului Executivului. Social-democraţii urmează să decidă, într-o ședinţă de conducere, propunerea de premier cu care vor merge la negocieri, cei mai mulţi dintre liderii partidului dorind ca poziţia să fie ocupată de Marcel Ciolacu Mihai Tudose, președintele Consiliului Naţional al PSD, afirma că opinia sa personală este că partidul care a câștigat cele mai multe mandate este cel mai îndrituit să dea premierul, dar nu sunt blocaţi în acest proiect. O altă variantă de premier este președintele PNL, Ilie Bolojan, dorit de altfel atât de USR cât și de PSD în declaraţiile făcute de Elena Lasconi și Marcel Ciolacu în campania pentru
alegerile prezidenţiale.
