La mijlocul lunii decembrie, pentru a sărbători 130 de ani de învățământ silvic la Brănești, la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din localitate, a avut loc Conferința națională ”Marin Drăcea – promotor al conștiinței forestiere în România”, activitate care a cuprins vizitarea spațiilor educaționale și a expoziției legată de istoria și activitatea colegiului brăneștean, jurizarea lucrărilor elevilor participanți la Concursul ”Marin Drăcea – promotorul cunoașterii silvice”, conferința propriu-zisă, care a însumat mai multe prezentări susținute de specialiști ai domeniului educațional silvic și membrii ai comunității, precum și un moment artistic adus în fața publicului de elevele Seminarului Teologic Ortodox de Fete ”Sf. Filofteia” din Brănești.
Articol apărut în Jurnalul de Ilfov nr. 735, ediția print
Marin Drăcea s-a născut în 1885 și, încă din școala elementară, s-a dovedit a fi un elev eminent. A obținut o bursă care i-a asigurat cazarea la internat și scutirea de taxe școlare, reușind să urmeze cursurile liceale la București, la Liceul Gh. Lazăr. În 1905, după bacalaureat, s-a înscris la Școala Superioară de Agricultură de la Brănești și, după obținerea diplomei de inginer agronom, a fost numit asistent universitar la Catedra de Silvicultură, Exploatarea Pădurilor și Amenajări Forestiere, din cadrul Facultății de Silvicultură, unde are o excepțională carieră didactică, încheiată odată cu pensionarea, în 1946. În toamna anului 1912 pleacă în Germania, pentru o specializare, ocazie cu care s-a înscris pentru doctorat la Universitatea din München. În 1914 a fost mobilizat și trimis pe front, iar în 1916 este luat prizonier și ținut într-un lagăr. Așa se explică, de altfel, amânarea până în 1923 a susținerii tezei de doctorat, despre cultura salcâmilor în terenurile nisipoase din Oltenia. I se oferă o nouă bursă, de către Fundația Rockefeller din SUA, pentru a studia tipurile de arborete și problemele legate de industrializarea lemnului. Era cunoscut ca profesor și distins cercetător științific în domeniul silviculturii când, în 1930, a fost numit director general la Casa Autonomă a Pădurilor Statului, unde a aplicat concepția sa științifică privind ingineria silvică în România. În 1933 a fost ales președintele Societății Inginerilor Silvici Progresul Silvic, funcție pe care a deținut-o până în 1946.
A lăsat o vasta bibliografie formată din cursuri, tratate, articole de specialitate și de popularizare, dintre care ”Cultura și folosirea rațională a plopilor” (1943) și ”Pădurea și tehnica silvică în planificarea folosirii spațiului național” (1945). Din gândirea sa ca teoretician al silviculturii, reținem că se baza pe faptul că pădurea reprezintă un fenomen determinat de mediul geografic; astfel, el a introdus în cercetare metodele specifice condițiilor geoecologice din țara noastră. A avut o poziție critică pentru preluarea mecanică a metodelor străine și aplicarea acestora în activitatea forestieră de la noi. Ca exemplu, metodele de rărire a pădurii după practica franceză.
A dezvoltat și aplicat metode de promovare a cunoașterii specificului pădurilor românești în rândul specialiștilor și publicului. De asemenea, a militat pentru regenerarea, întinerirea pădurilor, în special în zonele de exploatare.
În concepțiile sale despre activitatea în silvicultură, a avut în vedere importanța economică a pădurilor, punând un accent deosebit pe interacțiunea factorilor economic, protecție, regenerare. Rezultatele acestor acțiuni se văd pe termen lung, peste un secol.
A făcut permanent legatura între exploatările forestiere și cele agricole și, de numele lui Marin Drăcea este legat începutul cercetărilor științifice în domeniul industrializării lemnului. În domeniul economic, printre altele, a evidențiat rolul rășinoaselor autohtone și pentru a evita importurile de material lemnos, a cercetat cu atenție, pe baze științifice, caracteristicile molidului, stejarului și altor esențe, pentru industrializare. Ca profesor a avut o contribuție esențială în orientarea, modernizarea învățământului silvic și formarea primilor specialiști în domeniu. A fost un luptător neobosit pentru progresul științific în domeniul silvic, un precursor al apărării mediului înconjurător și a evidențiat continuu în opera sa importanța ecologică a pădurii.
O remarcabilă poveste de succes
Deschiderea sesiunii de scurte prezentări a aparținut directorului Colegiului Silvic ”Theodor Pietraru”, prof. ing. Mihai Cristescu, care a vorbit despre cei 130 de ani de învățământ silvic, la Brănești.
”La aniversarea a 130 de ani de învățământ silvic la Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru”, privim cu respect și recunoștință atât spre trecut, cât și spre prezent. Este un moment în care dorim să mulțumim tuturor celor care au contribuit la această remarcabilă poveste de succes. Generațiilor trecute de profesori și elevi le transmitem cea mai profundă recunoștință pentru dedicarea, viziunea și eforturile lor. Ei au pus bazele unei tradiții de excelență, care continuă să inspire generațiile de astăzi. Actualelor cadre didactice le mulțumim pentru pasiunea cu care modelează viitorul, pentru implicarea lor neobosită și pentru transmiterea valorilor esențiale ale silviculturii. Prin eforturile lor, mențin vie această tradiție valoroasă. Elevilor noștri le adresăm aprecieri și încurajări. Curiozitatea, determinarea și implicarea lor sunt dovada că viitorul silviculturii românești este pe mâini bune. Această aniversare este mai mult decât o celebrare, este o reafirmare a angajamentului nostru față de educația de excelență și protecția mediului. Împreună, vom continua să promovăm valorile învățământului silvic și să contribuim la un viitor sustenabil. Evenimentul de astăzi a fost posibil datorită colaborării strânse cu partenerii noștri valoroși, care ne-au sprijinit în organizare și promovare – Regia Națională a Pădurilor Romsilva, partener de tradiție în educația silvică, Primăria comunei Brănești, pentru devotamentul și implicarea neobosită în susținerea educației, culturii și tradițiilor noastre, Asociației Culturale Brănești, pentru efortul remarcabil de a păstra vie memoria acestui colegiu de prestigiu, cu mențiunea că prezentarea oferită în cadrul conferinței a fost o lecție de istorie, dar și o invitație la reflecție asupra responsabilității pe care o avem în continuarea acestei moșteniri, Societății de Geografie din România, Filiala Ilfov, partener al interdisciplinarității și excelenței educaționale. Mulțumim celor care au fost, celor care sunt și celor care vor duce mai departe acest spirit al responsabilității și profesionalismului în silvicultură”, a spus prof. ing. Mihai Cristescu.
După care, inspector școlar general adjunct al ISJ Ilfov și președinte al Filialei Ilfov a Societății de Geografie din România, prof. dr. Cristina Petre-Ghiță, din acest an și cadru didactic al colegiului brăneștean, a analizat tema ”Silvicultura și geografie, expresie a interdisciplinarității. Repere locale. Valențe educaționale”, prof. Marius Ovidiu Sebe, metodist la Casa Corpului Didactic Ilfov a cercetat legăturile și contribuțiile pe care Școala de silvicultură Brănești le-a avut de-a lungul timpului la dezvoltarea comunității locale, prof. Elena Bonciu a făcut referire la ”Brănești – o pepinieră”, iar elevii Angelin Cioranu și Bianca Urmuliță, clasa a XII-a Silvicultură – au reamintit câteva elemente importante legate de ceea ce a însemnat Marin Drăcea, ”promotor al conștiinței silvice în România”.
