Miez de zi, caldă rău. Deşi afară aerul stă, în maşina cu geamurile lasate, năvăleşte tot fierbinte. La Ciorogârla, langă un buldozer tras la marginea şoselei, un grup de oameni se mişcă, aplecaţi spre o moviliţă de pământ. Oprim. Lucrează, sau ce?
O siluetă înaltă se întoarce spre noi. Ca în orice moment neprogramat, când ai o treabă, cineva parcă te sâcâie privind spre tine – şi tace. Ăştia eram noi. Omul ne priveşte drept. Primarul Niculae Victor, ca mereu de cand îl cunosc, nu avea totuşi nicio supărare în privire. Intrăm în vorbă.
Astăzi e la şanţuri
La câteva sute de metri, se vede Mănăstirea Samurcăşeşti. Grupa asta de lucru trebăluieşte la rigolele de pe marginea şoselei. Adică le adânceşte cu excavatorul, tractorul cară în legea lui, pământ, gunoaie. Ploile au fost zdravene zilele trecute. Nu, aici n-au fost inundaţii. Comuna nu mai este de mult expusă. Digurile de pe tot traseul râului Ciorogârla îşi fac treaba. Dar şanţurile trebuie decolmatate şi adâncite, la 40 de cm. Niculae Victor afirmă că astfel făcut, se preiau 240 de litri de apă pluvială, pe metru pătrat. Aşa au calculat cei care ştiu ce trebuie făcut. Şi echipa de lucru a primariei a început treaba asta de cateva zile. Avansează cu frontul de lucru cam 300 de metri pe zi.
Canalizarea e facută cam 70 %
Chestia asta cu tuburile de beton, de sub podeţele din faţa gospodăriilor o vor termina până anul viitor. Mai e un amănunt care guvernează munca şi planurile primăriei: costurile.
“Dar cu sprijinul preşedintelui CJI Marian Petrache, lucrările au intrat într-un ritm constant, nebănuit până acum. Sincer, chiar îi suntem recunoscători’, zice Niculae Victor.
Urmează partea a doua a proiectului canalizării. Iar până în 2017 nu va mai fi nicio locuinţă de gospodar neracordată. Primăria a primit 6,5 milioane de euro de la apă-canal Ilfov, inclusiv de la Consiliul Judeţean.
Legumele la găleată, tarabele nefololsite
Niculae Victor a cumpărat pentru oamenii din Ciorogârla 120 de tonete. S-a pregatit și el pentru sezonul legumelor, gândind că oamenii le vor folosi. Le-a oferit tuturor celor care le produc. De ce să le scoată la vânzare în găleţi, pe mese şchioape, pe foii de plastic întinse pe scânduri sau pe jos?
“Asta e! Dar e păcat. Ştiu că îi schimbi greu pe oameni. Dar e tot un păcat să renunţi”, conchide primarul.
