Strategia de dezvoltare ia în discuţie calitatea vieţii şi capacitatea administrativă

 “Orizont 2020”, faza dezbaterilor sectoriale

După o primă întâlnire a grupului sectorial “Mobilitate şi accesibilitate” – din cadrul proiectului privind elaborarea Strategiei de dezvoltare a judeţului Ilfov, “Orizont 2020” – care a avut loc în iunie, la primăria Buftea, joi, 11 iulie şi vineri, 12 iulie – s-au reunit grupurile sectoriale “Aspecte sociale şi calitatea vieţii” şi “Creşterea capacităţii administrative” – la Chitila, respectiv Otopeni.

Amintim că, la inițiativa pre­şedintelui Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, s-a demarat realizarea Strategiei de dezvoltare a Ilfovului, ”Orizont 2020” – document care va reflecta viziunea, obiectivele strategice și direcțiile sectoriale de dezvoltare ale județului prin implicarea factorilor de decizie, oamenilor de afaceri și populației din localitățile urbane și rurale, pentru stabilirea unui consens în ceea ce privește viitorul  Ilfovului. Strategia “Orizont 2020” va fi realizată de către consultantul Gea Strategy & Consulting.

 Aspecte sociale și calitatea vieții

Aşadar, la întâlnirea de la Chitila, reprezentanţi ai primăriilor din judeţ, ai Crucii Roşii judeţene, ai Direcției Judeţene pentru Cultură, ai Agenţiei Naţionale Anti-Drog, filiala Ilfov, ai Inspectoratului de Poliție Județean, ai Inspectoratului Şcolar Ilfov, Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate sau ai Institutului pentru Politici Publice – au discutat împreună cu reprezentantul Gea Strategy & Consulting despre principalele provocări legate de aspecte socio-demografice în Ilfov, calitatea vieţii sau serviciile publice. Vorbitorii au identificat teme precum evoluţia demografică, în creştere la nivelul judeţului, diferenţe de dezvoltare în plan radial pe axa N-S, acces inegal la oportunităţi, “buzunare de sărăcie” sau grupuri vulnerabile – toate acestea impunând, pe viitor, necesitatea creşterii responsabilităţilor autorităţilor locale. Calitatea vieţii a fost analizată plecând de la întrebarea: “Ce procent din comunitate crede că un copil poate pleca de acasă, merge la cel mai apropiat magazin să cumpere o îngheţată şi se poate întoarce acasă în siguranţă?” S-a vorbit despre aspecte precum sănătate, educaţie, protecţie socială, utilizarea teritoriului, locuinţe, transport, criminalitate şi siguranţă, mediu, facilităţi şi obiective pe plan local, coeziune socială şi oportunităţi egale – toate acestea conturând calitatea vieţii. Legat de siguranța cetățeanului, imediat în deschiderea discuțiilor, reprezentantul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov, comisar șef Florin Raportaru a ținut să intervină și să precizeze că infracționalitatea la nivelul județului a scăyut constant în ultima vreme și, la fel, numărul accidentelor rutiere. 

În ceea ce privește serviciile publice, au fost analizate educaţia şi sănătatea, sectoare subfinanţate permanent şi cu o interacţiune puternică cu Bucureştiul, dar şi protecţia categoriilor vulnerabile – unde s-au remarcat necesitatea unei abordări regionale, dar şi a unor iniţiative private legate de oportunitatea contractării sociale.

Creșterea capacității administrative

La Otopeni, au fost pre­zenți reprezentanții primării­lor din județ, ai Consiliului Judeţean Ilfov, Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, ISSU, ai Poliţiei Ilfov sau ai Serviciului public Apă-Canal Ilfov. Ei au punctat aspecte legate de capacitatea administrativă (între primăriile din judeţ, între acestea şi CJI sau colaborarea cu Prefectura Ilfov, dar şi aspecte legate de colaborarea acestora din urmă cu Primăria Capitalei). S-a discutat despre gestionarea eficientă a resurselor, iniţierea şi derularea proiectelor şi programelor, dar şi despre colaborarea cu municipiul Bucureşti, mai ales pe teme legate de zona metropolitană, de transport public, impozite şi taxe locale sau servicii sociale.

Irinel Scrioșteanu, directorul de cabinet al Preşedintelui CJI a declarat că problemele legate de capacitatea administrativă din județul Ilfov sunt reprezentate de lipsa de personal în instituțiile publice (în special în primării), dar şi lipsa de autonomie a autorităților locale. Privitor la această problemă, s-a subliniat că faptul – administraţiile locale nu au posibilitatea să angajeze sau să disponibilizeze personal în funcţie de necesităţile fiecăreia, pentru a deveni eficiente. Şeful de cabinet a răspuns întrebărilor celor prezenți în sală şi cu privire la alte probleme stringente ale Ilfovului şi a explicat care este stadiul lor de rezolvare. Irinel Scrioşteanu a vorbit participanţilor despre accesabilitatea fondurilor europene, problema canalizării şi a apei, a deșeurilor, a stației de epurare de la Glina sau a transportului public în judeţul Ilfov.